“Combustibilul” este depozitat in corp in trei forme principale: carbohidrati, grasimi si proteine. Sursa oricand disponibila de combustibil din corp este glucoza din sange. Desi aceasta poate genera energie foarte repede, cantitatea ei este limitata.
De aceea, nivelul glucozei din sange trebuie controlat continuu, pentru a evita o prea mare cantitate de “combustibil”. Aceasta depozitare a unei cantitati mai mare de “combustibil” se datoreaza unei substante numite glicogen, care are o structura similara amidonului.
Glicogenul este depozitat in muschi si in ficat si este transformat in glucoza, care poate fi apoi ars pentru energie. O alta rezerva este grasimea, in care se stocheaza mai multa energie, care este greu accesibila pentru utilizare rapida.
Banca de energie. Daca folosim banii ca analogie pentru rezervele de energie ale corpului, glucoza din sange ar fi banii din buzunarul sau portofelul nostru – usor de pus mana pe ei, dar existenti in rezerve mici; glicogenul, o substanta din corpul dvs., ar fi un cont curent in banca, care ne-ar pastra banii in buzunar sau in portofel; in final, grasimea va reprezenta contul de depozit, unde banii dv. sunt pastrati, dar la care accesul este limitat.
Mancarea datatoare de energie. Cei trei constituienti principali datatori de energie din mancarea pe care o consumam sunt:
Carbohidratii – se prezinta sub forma alimentelor de baza de zahar si amidon. Unitatea de baza a unui carbonat este molecula monozaharida, a carei forma cea mai cunoscuta este glucoza. Amidonul este compus din lanturi lungi de molecule monozaharide individuale. Energia eliberata de alimente, cand sunt metabolizate in celulele corpului, este masurata in calorii. Carbohidratii dau in jur de 4 kcal de energie pentru un gram ars.
Corpul are o abilitate limitata de a produce glucoza in sange din alte substante decat carbohidrati. Ceea ce inseamna ca este esential pentru energie sa se consume alimente bogate in carbohidrati. Alimentele bogate in carbohidrati includ painea, orezul, pastele, biscuitii, cereale pentru micul dejun, cartofii, fructele uscate, fructele, fasolea, legumele cu pastai, magiunul si mierea.
Grasimile. Componentele principale ale grasimilor (lipidelor) sunt moleculele trigliceride, care sunt faramitate prin digestie, inainte sa fie absorbite in sange. Cateva din componentele lor de baza sunt arse ca si combustibil, eliberand cca 9 kcal de energie pentru fiecare gram de grasime arsa. Oricum, majoritatea trigliceridelor din alimente sunt reconstituite inapoi in grasime, care este depozitat in corp.
In timp ce alimentele bogate in grasimi refac rezervele de combustibil din corp, ele nu ofera o sursa imediata de energie si pot avea chiar efecte daunatoare asupra sanatatii, daca sunt consumate in exces. Alimentele bogate in grasimi includ untul, margarina, uleiurile, carnea (in special de vita, de oaie, de porc si de rata), carnatii, pateurile si branza.
Proteinele sunt molecule mari, care, atunci cand sunt faramitate, produc niste unitati numite aminoacizi; ei sunt necesari in corp, in primul rand pentru componentele structurale ale tesuturilor cum ar fi muschii, hormonii si enzimele digestive.
In conditii extreme, cum ar fi infometarea, si cand putina energie poate fi derivata din rezervele de grasimi si carbohidrati, aminoacizii pot fi folositi in producerea energiei. Proteinele elibereaza cca 4 kcal de energie la fiecare gram de proteine arse.
Totusi, in viata de zi cu zi, putina energie provine din proteine. Alimenteel bogate in proteine includ carnea, maruntaiele de animale, pestele, laptele, branza, iaurtul, ouale.
Proportia relativa a celor trei elemente este cea care face ca o mancare sa fie pentru corp o sursa buna sau slaba de energie.