Calirea cuprinde totalitatea modificarilor fiziologice care se produc sub influenta factorilor naturali (aer, apa si radiatii solare) si care au drept rezultat marirea rezistentei organismului fata de schimbarile bruste ale conditiilor atmosferice (caldura, frig, umezeala, curenti de aer etc.), sporirea puterii sale naturale de aparare fata de infectii si, in final, imbunatatirea starii de sanatate. Cele mai bune rezultate de calire se obtin cand intreg corpul sau o suprafata cat mai mare a lui este supusa aerului, apei, soarelui.
Frictionarea
Pielea va fi frictionata zilnic cu un prosop umed sau cu un burete, la inceput cu apa calduta (24-25º), apoi, la fiecare 3 zile temperatura apei se scade cu 1º, pana se ajunge la 12-15º. Este mai bine sa se inceapa calirea vara (dimineata, dupa exercitiile de inviorare), cu apa la temperatura camerei si sa se continue toamna si iarna.
Cum se executa frictionarea? Dupa dezbracare, stand cu ambele picioare in cada de baie sau intr-un lighean cu putina apa calda pe fund se ia in prosop mai lung, aspru, care se inmoaie in apa si se stoarce. Se frictioneaza intai fata, gatul, umerii si mainile picioarelor, apoi pieptul si abdomenul, spatele si picioarele. Prosopul incalzindu-se, se umezeste din cand in cand in apa rece si se stoarce, continuandu-se frictionarea. Miscarile de frictionare trebuie sa fie rapide si energice, asa incat procedura sa nu dureze mai mult de 2-3 minute. Persoanele mai in varsta se pot frictiona numai partial cu o manusa aspra sau cu un burete.
Dusul
Se va face la inceput cu apa nu prea rece (30-33º), apoi temperatura apei se va scadea treptat la 25-20º. Durata nu va depasi 2-3 minute si la sfarsit se va frictiona energic cu un prosop aspru, uscat.
Scaldatul
In bazine, lacuri sau in apa curgatoare (la circa 20º) trebuie sa dureze 2-5-7 minute, intr-o repriza; fiind in apa, cel care se scalda va face miscari; numai cei antrenati vor intra in apa cand temperatura acesteia este mai mica de 20º.
Inotul
Este o metoda care imbina calirea prin apa cu cultura fizica. Pentru a-l practica avem nevoie de un bazin, un strand sau o apa curgatoare amenajata. Bolnavii de inima, rinichi, plamani, scaldatul si inotul le este permis numai cu aviz medical.
Atentionare! Nu ne vom frictiona, nu ne vom scalda si nu vom face dus cand suntem transpirati si infierbantati. Dupa frictiile umede, scaldat sau dus este recomandat sa se stearga corpul energic cu un prosop uscat si sa se maseze muschii.
Masajul
Fie ca este executat de altcineva, fie ca ni-l facem noi insine (automasajul) consta in frecarea, netezirea, framantarea, tocarea, vibratia sau lovirea usoara a pielii unor regiuni musculo-articulare. Aceste manevre se pot executa cu mana sau cu aparate de masaj speciale. Scopul lor este de a activa circulatia locala si generala si de a tonifia vasle, muschii, tendoanele si sistemul nervos.
Automasajul de face partial pe abdomen, membre, muschii cefei; in prealabil, ne dam pe maini cu pudra de talc, vaselina, lanolina sau alte creme. Automasajul membrelor inferioare si superioare se face masand dinspre degete spre radacina membrului respectiv, in sensul de curgere a sangelui prin vene. Durata unei sedinte de masaj trebuie sa fie de 10 -15 minute.
Automasajul abdominal se face pentru tonifierea musculaturii peretelui abdominal.
Procedura cuprinde urmatoarele manevre:
– stand culcat pe spate se fac miscari circulare de apasare cu pulpa degetelor mainii drepte rasfirate, fie in sensul acelor de ceasornic (3 minute);
– netezirea circulara profunda executata cu radacina mainii si palma, pe rand, apasand in profunzime (3 minute);
– framantarea in profunzime a intestinului gros, cu ambele mainii suprapuse, in sensul circulatiei continutului abdominal, adica din partea dreapta jos (cec) in sus (colonul ascendent), apoi orizontal, catre stanga (colonul tranvers), si in sfarsit de sus pana jos, pe partea stanga -colonul descendent (3 minute);
– frictiuni usoare ale peretelui abdominal cu radacina mainii, in sensul acelor de ceasornic (1 minut);
– ciupituri profunde si repezi ale eventualei mase adipoase pe abdomen (1 minut);
– bateri in toate directiile si in toate felurile cu degetele relaxate (1 minut);
– se termina cu miscari fine de vibratie, executate cu pulpa degetelor relaxate.
Calirea cu ajutorul soarelui
Se poate face numai la recomandarea medicului, deoarece existenta anumitor afectiuni contraindica expunerea la soare; de exemplu: hiperexitabilitatea nervoasa, tuberculoza pulmonara evolutiva, starile febrile, bolile de inima, unele boli ale glandelor cu secretie interna etc.
Radiatiile solare au actiune bactericida si asigura producerea vitaminei D (antirahitica) prin transformarea provitaminei D, existente in piele, in vitamina D2. Expunerea corpului la soare stimuleaza dezvoltarea sistemului osos si muscular al copiilor si tinerilor, activeaza circulatia sangvina si procesele metabolice, mareste rezistenta generala la imbolnaviri. In plus, pielea se bronzeaza (se pigmenteaza), devine mai elastica si mai rezistenta la infectii.
Baia de soare se face cel mai bine vara, intre orele 8 si 10. Pentru a evita arsurile, insolatia si socul termic, expunerea va creste progresiv ca durata. Intre momentul cand luam masa si baia de soare trebuie sa treaca 1-2 ore. Cel mai bine se face plaja pe malul marii sau al apelor dar si in orice loc deschis, prin care aerul poate circula usor – o pajiste, gradinita din preajma casei, o terasa. Cu cat corpul este mai putin imbracat, cu atat efectul baii de soare este mai puternic.
Se expune la inceput corpul timp de 3-5 minute pe fiecare parte. Persoanele brunete pot sta de prima data 10 minute, daca nu sunt prea in varsta si nu sufera de inima. Durata expunerii va creste treptat pana la 1-2 ore pe zi. La cei in varsta, timpul de expunere va fi atent dozat, dat fiind pericolul accidentelor vasculare cerebrale; capul va fi acoperit cu o palarie de pai sau de panza alba. Plaja va fi intrerupta de pause pentru odihna la umbra, scaldat sau dus.
.ro