Încă o unitate medicală va fi construită în România de oamenii simpli, din donații. S-au făcut primii pași importanți pentru construcția în Târgu Mureș a unei secții moderne de ATI pentru nou-născuți, obținerea avizelor fiind aproape de final, anunță agenția de presă Rador, care citează Radio Târgu Mureș.

Va fi o clădire nou construită, în locul unei parcări interioare a Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, ce va fi legată printr-o pasarelă de clădirea principală. Secția va fi una de top și se va realiza în totalitate din donații și sponsorizări.

Proiectul a fost inițiat de Asociația Inima Copiilor, cea care a amenajat 4 secții în Spitalul de Copii Marie Curie din București: Cardiochirurgie, Terapie intensivă nou-născuți, Cardiologie și Neurochirurgie. De asemenea, a participat la renovarea și modernizarea Secției de Terapie intensivă nou-născuți a Spitalului Județean Constanța.

În ultimii ani, în România a devenit aproape o obișnuință ca organizațiile neguvernamentale să inițieze astfel de proiecte și să le și ducă la bun sfârșit, cu ajutorul a sute de mii de oameni și al unor companii private.

Cel mai bun exemplu este primul spital de oncologie pediatrică din România, care a fost inaugurat recent. Primul! Făcut de Asociația „Dăruiește Viață”, împreună cu sprijinul oamenilor și al mediului privat, de la idee până la inaugurare.

În 24 noiembrie, Asociația „Dăruiește Viață”, fondată de Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu, a inaugurat în București spitalul construit din donații private pentru copiii bolnavi de cancer. Investiția a fost de peste 50 de milioane de euro.

Tot Asociația „Dăruiește Viață” a renovat secția de Oncologie de la Spitalul Elias din București. Secția este una dintre cele mai căutate din țară, fiind și singura la nivelul capitalei care asigură linie de gardă 24/7 pentru pacienții cu cancer care ajung în urgență. Aproximativ 1.900 pacienți sunt tratați anual aici.

Colaborarea dintre „Dăruiește Viață” și Spitalul Universitar Elias cuprinde, pe lângă secția de oncologie, și Spitalul Modular 1 Elias, primul spital ATI construit de societatea civilă în pandemie, în doar 2 luni – o investiție de aproximativ 2,6 mil. euro care funcționează și astăzi ca secție – și o unitate modulară de triaj – o investiție de aproximativ 100.000 de euro.

O altă organizație a societății civile care face astfel de proiecte de mai mulți ani este Asociația „Dăruiește Aripi”. Amintim doar că a construit de la zero o secție pentru nou-născuți la Spitalul Județean Constanța.

Asociația a fost unul dintre câștigătorii Premiului Cetățeanului European 2020 oferit de Parlamentul European, pentru „Registrul Național de Oncologie Pediatrică”. Din anul 2018, Asociația Dăruiește Aripi susține dezvoltarea Registrului Național de Oncologie Pediatrică (RNCC) în cadrul parteneriatului strategic cu Societatea Română de Onco-Hematologie Pediatrică și cu asistența tehnică a Institutului Oncologic „Ion Chiricuță” Cluj-Napoca. RNCC este o resursă esențială pentru creșterea șanselor la viață ale copiilor cu cancer din România, fiind singurul fundament obiectiv pentru cunoașterea nevoilor și planificarea serviciilor în oncologia pediatrică din țara noastră.

Iar acestea sunt doar câteva exemple. Lună de lună, cel puțin un spital din țară este modernizat sau dotat cu echipamente noi datorită organizațiilor neguvernamentale și solidarității oamenilor obișnuiți. Mână de la mână, cu contribuții de la doar 2 euro, cetățenii au construit spitale, secții noi, au dat șanse la viață.

În Cluj deștepții care manageriază spitalele refuză ajutorul oferit de societatea civilă, iar politicienii doar vomită promisiuni.

CITEȘTE:

Codin Maticiuc încearcă să ajute reabilitarea Spitalului de Ortopedie Cluj: „Cel mai în paragină spital, am călcat pe un porumbel mort, aici se pot face filme de groază” (…) „Nu mă aşteptam să găsesc aşa ceva la Cluj”

CITEȘTE:

Codin Maticiuc, mesaj către clujeni: „Nu e nevoie de nimic la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii din Cluj dacă își permit să refuze fonduri private nerambursabile. Este top și se îndreaptă spre perfecțiune”

În tot acest timp, toate guvernele au promis, dar nu au livrat. De peste 15 ani sunt promise spitalele regionale și centrele de mari arși. Nici măcar unul nu a fost ridicat până acum.

CITEȘTE ȘI:

În ceea ce privește trista poveste a Spitalului Regional de Urgență Cluj, aceasta continuă, cu personajul principal pe jumătate în mă-sa, nehotărât dacă să iasă, sau să se retragă, să moară

Șase paturi are România pentru toți pacienții cu arsuri de peste 20% din corp.

CITEȘTE ȘI:

La 9 ani de la #Colectiv și fără nici un pat în plus pentru ”marii arși”, accidentul de la Crevedia vine să ne arate din nou ce adunatură de deșeuri umane sunt politicienii români.

CITEȘTE ȘI:

Unde sunt secțiile pentru ”marii arși” din România? În stadioane

Pentru centrele de mari arși, promise încă înainte de tragedia din anul 2015 din clubul Colectiv, abia au fost făcute proiectele și sunt promisiuni că va începe și construcția. Doar la Timișoara a fost deschis și șantierul și Ministerul Sănătății spune că până în anul 2025 centrul va fi construit.

Odată cu Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au fost promise alte 27 de spitale sau secții noi, care ar fi trebuit finalizate până în anul 2026 din bani europeni nerambursabili. În loc de progres, singura știre notabilă în legătură cu aceste unități a fost tăierea a șase proiecte, din cauza riscului de „nerealizare”.

Că nici Bruxelles-ul nu mai are încredere în gargara politicienilor noștri.

Mai întâi i s-a trântit Clujului poarta banilor din PNRR în nas.

CITEȘTE:

S-A CAM DUS BABA CU COLACII: Nu toate proiectele Clujului vor fi finanțate prin PNRR

Și s-a trecut la aburit din vorbe populația că OSĂ fie bani din alte surse.

CITEȘTE:

Din nou OSĂ vină bani pentru Spitalul pediatric monobloc. Dacă n-a fost să fie pe PNRR, poate OSĂ fie pe fonduri MIPE

Apoi, au luat-o-n fonduri și alții. După cum scriam în luna septembrie a acestui an, ”șase spitale sau secții noi ale unor unități medicale pierd finanțarea din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), din cauza „riscului ridicat” de nerealizare, potrivit cererii de modificare a PNRR pe care Guvernul a trimis-o vineri la Bruxelles.” Dezvoltarea infrastructurii publice spitalicești s-a diminuat cu suma de 677 milioane euro, de la 1.724.050.00 euro (alocarea inițială) la 1.047.050.000 euro. Pentru a diminua fondurile, Ministerul Sănătății a propus eliminarea de la finanțarea prin PNRR a șase proiecte, identificate cu „un risc ridicat” în implementare.

Cele șase proiecte sunt următoarele:

• Construire, dotare si amenajare a Spitalului de Obstetrica Ginecologie Buftea si desfiintare constructii existente (C1-C15), relocarea statiei de oxigen si relocarea gospodariei apa (96 milioane euro)
• Construire Corp nou Departament Sanatatea mamei si copilului Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Sf. Apostol Andrei Constanta (142 milioane euro)
• Constructia de sectii de obstretica si ginecologie, neonatologie, chirurgie, pediatrica si pediatrie Arad – unitati noi (95 milioane euro)
• Constructia Spitalului de Urgenta Prof. Dr. Dimitrie Gerota intr-o noua locatie (202 milioane euro)
• Construire Spital Clinic de Pneumoftiziologie si Boli Infectioase Brasov (96 milioane euro)
• Spitalul Judetean de Urgenta Alba Iulia – Relocarea si modernizarea activitatii sectiei de oncologie si infiintare compartiment cardiologie interventionala (46 milioane euro)

Aceste proiecte ar urma să fie finanțate ori prin împrumuturi BEI, ori prin transferul către Programele din politica de coeziune, se arată în document.

Ori fondurile din PNRR sunt nerambursabile, în timp ce banii de la BEI sunt sub formă de împrumut ce trebuie returnat.