In urma cu exact 10 ani, in comuna clujeana Mica era demarat un proiect care ar fi revolutionar chiar si astazi. Intr-o veche cazarma din localitate, Centrul Antidrog Postcura ar fi fost locul in care dependentii de droguri ar fi fost sprijiniti sa se recupereze dupa tratamentul medical prin terapii de grup si individuale si, mai ales, prin munca in livada sau intr-o crescatorie de melci. In 2009, proiectul a fost sistat si, de atunci, nu s-a mai facut nimic pentru punerea lui in aplicare.
Daca in 2005 proiectul de la Mica era un subiect consistent pentru presa locala si nu numai, acum, dupa un deceniu, o cautare pe Internet genereaza doar o stire veche. Potrivit acesteia, amenajarea centrului ar fi costat un milion de euro si ar fi putut sa adaposteasca 40 de pacienti. Pe terenul de 7 hectare al cazarmii s-ar fi amenajat o microferma “pentru cei care vor beneficia de terapie prin munca”.
De asemenea, centrul de la Mica se mai regasteste in interpelarile repetate pe aceasta tema ale deputatului PSD Cornel Itu.
Deputatul PSD i se adreseaza lui Gabriel Oprea, viceprim ministru si ministru al Afacerilor Interne, intr-o interpelare numita „Soarta centrului postcura antidrog din comuna Mica, judetul Cluj”. Se arata aici ca lucrarile de amenajare a unui asemenea obiectiv au incept in baza Strategiei Europene Anti Droguri elaborata pe perioada 2005-2012. Centrul ar fi trebuit sa fie gazduit de o fosta cazarma militara si ar fi fost primul din tara de acest fel.
“Proiectul, sustinut de Guvern, preconiza crearea unei comunitati terapeutice, unde sa fie tratatati un numar de aproximativ 50 de pacienti, barbati si femei, cu probleme sociale, care vor fi reincadrati in societate cu ajutorul jocurilor recreative. Centrul dispunea de conditii materiale potrivite scopului propus, amenajare de livada cu pomi fructiferi, crescatorie de melci, culturi de ciuperci, pentru a da bolnavilor ocupatie.
Centrul urma sa fie amenajat si sa functiooneze prin atragere defonduri europene, prin autofinantare si prin conlucrarea mai multor factori social-educativi: cadre medicale, psihologi, sociologi, culte religioase”, se arata in interpelarea deputatului.
Astfel, in urma cu zece ani, Consiliul Local al comunei Mica a aprobat trecerea unui imobil din domeniul public al comunei in domeniul public al statului si in administrarea Agentiei Nationale Antidrog. Este vorba de o fosta cazarma militara cu o suprafata construita de peste 3,5 mii de metri patrati, o suprafata desfasurata de 5,4 mii de metri patrati, pe un teren cu o suprafata totala de 70 de hectare.
Lucrarile au fost sistate in 2010, anul in care agentia a trecut in subordinea Ministerului Administratiei si Internelor, mai exact la Inspectoratul General al Politiei Romane.
Deputatul precizeaza ca a facut mai multe asemenea demersuri pentru remedierea situatiei, iar in cel mai recent raspuns, datand din septembrie 2013, ca infiintarea unei retele de comunitati terapeutice care va include Comunitatea Terapeutica Mica „reprezinta in continuare una dintre principalele prioritati ale institutiei noastre”, ca fondurile necesare vor fi asigurate din bugetul statutului, insa pana acum nu s-a intamplat nimic.
„Vremea trece, procesul de degradare a imobilului continua, astfel incat, fondurile alocate si investitite in anii precedenti s-au pierdut deja”, atrage atentia Cornel ITU, cerand date despre situtatia actuala a proiectului.
Raspunsul primit de la minister reia promisiunea ca reteaua terapeutica, deci si centrul de la Mica se afla „in atentia Agentiei Nationale Antidrog, in vederea identificarii unei solutii pentru deblocarea situatiei existente”. De asemenea, se analizeaza transmiterea unei parti din imobil in administrarea Consiliului Local al comunei Mica.
„Astfel, precizam ca o solutie ar putea fi trecerea unei parti din imobil in administrarea autoritatilor administratiei publice locale ale comunei Mica. In acest sens, a si fost formata o comisie, din reprezentanti ai ANA si ai Primariei Comunei Mica, care au analizat situatia, in concret, pe teren, urmand ca o propunere in sensul mentionat sa fie promovata potrivit procedurilor in vigoare”, se mai arata in documentul semnat de ministrul Gabriel Oprea.
Eugen Boie, cel care a condus timp de 8 ani (intre 2001 si 2009) Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA) Cluj, in prezent pensionat, isi aminteste cu nostalgie si cu suparare de acest proiect.
“Ar fi fost extraordinar daca centru acesta ar fi functionat. In acest moment e mult mai mare nevoie de un asemenea serviciu decat era atunci. Dupa dezintoxicarea propriu-zisa a celor cu dependenta psihoactiva sau psihotopa intotdeauna e nevoie de un tratament psihologic. De regula, se face in perioada spitalizarii, pentru o saptamana, doua, trei, dar asta nu inseamna ca pacientii au scapat de comportamentul adictiv. Ma refer aici la toate categoriile de dependenta, de la cea de alcool, la cea de etnobotanice”, a explicat acesta, pentru Ziar de Cluj.
Fostul secretar executiv al centrului a mai precizat ca activitatile pe care dependentii la droguri le-ar fi desfasurat in centrul de la Mica i-ar fi invatat sa devina independenti, sa isi organizeze timpul si lucrurile, dar si sa se integreze in societate si sa invete lucruri noi.
“Munca la mica ferma care ar fi fost atasata centrului i-ar fi ajutat sa deprinda abilitati noi. Ar fi invatat, practic, o noua meserie. Totul se bazeaza pe terapie psihologica de grup si individuala. Aveam parteneriate cu Universitatea de Medicina si Farmacie (UMF) “Iuliu Hatieganu”, cu cei de la psihologie si sociologie de la Universitatea “Babes-Bolyai” (UBB), dar erau asteptati sa se implice specialisti din toata tara”, a detaliat Boie.
Dupa ce proiectul a fost lansat, s-au facut parteneriate, s-a obtinut locatia si s-au alocat 5 milioane de lei pentru proiectul de executie, totul a fost oprit.
“In prima jumatate a anului 2009 s-au inchis scoli si spitale, nu era singura unitate inchisa din tara. Cazarma era o unitate militara de radiolocatie, avea buncare cu porti mari de fier, asa ca sistarea proiectului a fost inceputul unei serii de furturi de acolo. A fost momentul in care am hotarat sa ma pensionez. De atunci nu s-a mai facut nimic. ANA a revenit institutie de sine statatoare dupa doi ani de la trecerea fortata la politie, dar numai la insistentele UE. De atunci nu s-a mai facut nimic. Centre postcura exista numai in administrarea bisericilor, implica tarife mari din partea pacientilor, in timp ce la sectiile de psihiatrie de adulti si copii se intampla tragedii. La Cluj se coalizasera institutii importante, Consiliul Judetean cu domnul Soporan, biserica ortodoxa cu regretatul Mitropolit Bartolomeu, UMF cu Marius Bojita, aveam sponsori din Anglia care aduceau tot ce aveam nevoie… A fost o bataie de joc si imi pare enorm de rau ca nu s-a putut merge mai departe”, a mai declarat Eugen Boie.
Potrivit celui mai recent raport national postat pe site-ul CPECA Cluj, in anul 2013, au primit asistenta pentru consum de substante psihoactive 1.645 de persoane, aproximativ cu 10% mai mare comparativ cu 2004, iar cele mai multe admiteri la tratament pentru consum de hipnotice si sedative se observa la Iasi si Cluj.
“Zonele cu cel mai mare risc se contureaza in jurul marilor centre universitare sau in zonele de granita”, se mai arata in raport.
Clujul se situeaza pe primul loc in ceea ce priveste consumul de canabis, urmat de Bucuresti-Ilfov si Mures. Zona de Nord-Vest a Romaniei este pe primul loc ca “urgenta medicala ca urmare a consumului exclusiv de droguri ilicite”, cu 273 de cazuri.
“In municipiul Bucuresti, ponderea urgentelor medicale cauzate de consumul de droguri ilicite este de peste o treime (37,8%), in timp ce, in judetul Cluj, aceasta atinge 14,1%, determinand astfel includerea acestui judet intr-o alta categorie de risc”, avertizeaza specialistii.
Foto: primariamica.ro