Cu chiu, cu vai, podul Traian a fost redat traficului. Aproape un an, acest important nod rutier din centrul Clujului a fost blocat de lucrările care păreau a nu mai ajunge la final. În tot acest timp, șoferii și pietonii au fost nevoiți să piardă timp și nervi cu diverse variante ocolitoare.
Dacă podul Traian a fost, în sfârșit, reabilitat, nu același lucru îl putem spune despre strada Traian, o rușine pentru o zonă, e drept, nu ultracentrală a orașului, dar, oricum, tot din Cluj, nu din Apahida sau din Săvădisla (pentru a fi responsabilitatea altor primari).
Strada Traian, pe care mulți șoferi circulă dinspre cartierul Iris spre podul Traian, poate fi cu greu numită stradă. Este, mai degrabă, un canal navigabil din ceva ce seamănă a asfalt.
Ca o barcă pe valuri circulă autoturismele pe strada Traian, uliță a Clujului uitată de Emil. Asfaltul, unde nu este vălurit, e crăpat, unde nu e crăpat e spart, iar unde nu e spart lipsește, pământul din trotuarul, de asemenea inexistent, ajungând până pe partea „carosabilă”.
Dacă numele Traian este unul de rău augur în Cluj, atunci când vorbim despre străzi sau poduri, nici Decebal nu pare a fi un nume cu o rezonanță mai pozitivă. Trotuarele pe această stradă arată în felul următor:
Intrarea în reparații capitale a acestor străzi va însemna noi nervi pentru șoferi, blocaje în trafic, după ce tocmai s-a încheiat un an de chin pentru clujenii care tranzitează aceste zone. Așa e la Cluj, una caldă, zece reci, încât nu știi niciodată, în drumul de oriunde spre oriunde, pe unde poți să treci.