Un pahar cu vin este un scut impotriva bolilor cardiovasculare, cancerului si a dementei. Antioxidantii denumiti polifenoli (resveratrol) sunt secretul care anihileaza radicalii liberi, vinovati de imbatranire si afectiunile derivate. Un pahar de vin pe zi este sanatos. Depasirea normei are insa efect invers.
Istorie culturala si simbol
In Biblie, vinul este mentionat de nenumarate ori, prima citare fiind in Facere, unde se povesteste despre betia lui Noe, care a descoperit astfel gustul vinului si efectele sale. Grecii ii inchinau lui Dionysos ritualurile si obiceiurile culesului de struguri, betia si placerea, caci acest zeu i-a invatat pe oameni cum sa cultive vita-de-vie.
Din epoca homerica, vinul se bea la ospete dupa cel din urma fel de mancare, avand un rol esential din perspectiva caracterului magic al betiei dionisiace; pentru ca altereaza cunostinta, a fost considerat mai ales de Platon si de scoala sa un mijloc de autodepasire si de stabilire a unui contact mai strans cu divinitatea, prin capacitatea de a deschide mintea catre o cunoastere superioara. Cultul grec al lui Dionysos s-a raspandit sub aceeasi forma la Roma.
In Vechiul Testament, vinul are un simbol ambivalent, fiind atat expresia ospitalitatii, cat si unealta maniei lui Dumnezeu, iar in Evanghelii pecetluieste primul si ultimul episod al intruparii lui Hristos: Nunta din Cana Galileii si Cina cea de taina. Odata cu afirmarea crestinismului, folosirea sa liturgica se extinde, prin impartasanie.
In exegeza medievala, intruchipeaza sangele lui Hristos, taina dumnezeirii sale si invatatura cea dreapta. Pentru credincios, reprezinta cunoasterea legii, intelegerea spirituala si viata contemplativa, in antiteza cu laptele, simbolul vietii active. Vinul nebotezat, numit de latini merum, semnifica sinceritatea si adevarul, datorita puritatii si limpezimii sale. In sens negativ, sugereaza placerea pacatului, desfraul si placerile lumesti.
Vinul rosu mai bun ca cel alb
Se poate spune ca, in cantitate mica, vinul este benefic pentru sanatate. Studii populationale arata ca la barbatii francezi care consuma doua pahare de vin, se inregistreaza cu 35 % mai putin decese cardiace si cu 25 % mai putine decese prin cancer. In acelasi timp, statisticile comparate demonstreaza ca desi francezii consuma mai multe grasimi animale decat americanii, mortalitatea prin bolii cardiovasculare in Franta este de 2,5 ori mai mica.
Vinul rosu este superior celui alb sau roze, deoarece strugurii negri contin in coaja lor o cantitate mai mare de flavonoide care previn formarea de trombi si, de asemenea, compusi fenolici incluzand catechine, antociani si taninuri ce scad colesterolul. Toate studiile releva ca riscul cel mai scazut de boli cardiovasculare se inregistreaza printre subiectii ce consuma doua pahare de vin rosu pe zi.
Vinul alb nu se ridica la inaltimea celui rosu, fiind mai sarac in antioxidanti, la fel cum vinurile europene au o cantitate mai mare de polifenoli decat sortimentele americane. „Excesul” de antioxidanti din vinul rosu are efect de intinerire si mentine inima si creierul sanatoase. Studiile au demonstrat ca poate prelungi si viata bolnavilor de cancer.
Vinul rosu tine cardiologul la distanta. Studiile au demonstrat ca antioxidantul care se gaseste in semintele si pielita strugurilor rosii functioneaza ca un scut impotriva bolilor cardiovasculare, cancerului, diabetului si tulburarile neurovegetative, precum Alzheimer.
Testele de laborator au demonstrat ca resveratrolul inhiba inmultirea celulelor grase si, de asemenea, activeaza sirtuina, o proteina care are efect antiinflamator, odata cu reducere obezitatii si a altor boli metabolice reducandu-se se si riscul cardiac.
Cercetarile au demonstrat ca vinul rosu imbunatateste sanatatea vaselor de sange, normalizeaza tensiunea arteriala, prevenind blocarea arterelor. 100-150 de ml pe zi au actiune benefica asupra inimii, insa trei pahare de vin rosu au efect invers, cresc pulsul si tensiunea arteriala. Vinul alb nu are aceleasi efecte benefice, dar e o alternativa buna pentru hipertensivi si pentru cei care sufera de tahicardie.
Vinul rosu creste performantele intelectuale. Desi alcoolul erodeaza creierul odata cu inaintarea in varsta, cei care consuma regulat vin rosu au un risc mai mic de a face Alzheimer. Studiile facute pe durate mari au dovedit ca cei care au baut vin au obtinut performante mai bune la testele cognitive decat cei care nu au obisnuit deloc sa bea alcool.
Consumul regulat de vin reduce riscul de recidiva a cancerului. Vinul protejeaza impotriva cancerului limfatic. Femeile cu aceasta boala, care au consumat cel putin 12 pahare de vin rosu de-a lungul vietii si-au prelungit viata cu cinci ani de la diagnosticare. Spre deosebire de abstinenti, bolnavii care au consumat vin rosu timp de 25 de ani au risc cu 26% mai mic de a recidiva in cinci ani de la diagnostic si un risc cu 33% mai mic de a muri mai devreme de cinci ani.
35% dintre cei care nu au consumat alcool niciodata au murit in cinci ani de la diagnostic, in timp ce 30% dintre cei care au consumat vin cu moderatie de-a lungul vietii au murit mai devreme de cinci ani de la diagnostic. Cercetatorii pun aceste efecte binefacatoare pe seama continutului sporit de antioxidanti si microelemente, care previn aparitia tumorilor.
Cum se servesc ?
Vinurile albe, seci, trebuie servite reci, la o temperatura de 8-12º C. Sunt potrivite la un meniu cu peste, icre, raci, stridii sau carne alba, de pasare sau de vitel. Vinul alb, sec, se preteaza de asemenea si la mezelurile grase si la preparatele reci din carne sau la salatele cu maioneza. Gustul sau se armonizeaza foarte bine cu branzeturile usoare. Pentru servirea vinurilor albe se folosesc pahare zvelte, cu picior inalt.
Vinurile rosii se servesc la temperatura camerei, 16-18º C si sunt consumate cu preparatele din carne de oaie, vanat, pasare fripta, pateuri sau alimente din carne preparate picant. Paharele pentru vinul rosu au cupa mare si piciorul potrivit ca inaltime.
Vinurile dulci si pentru desert sunt mai puternice decat cele seci. Se servesc dupa felurile principale, la prajituri, torturi, creme. Temperatura ideala pentru vinul dulce este de 12-16º C. Pentru servirea unui astfel de vin se folosesc pahare de marime mijlocie.
Alte utilizari ale vinului rosu
Il beti, desigur acasa, la o cina romantica. Dar puteti face si alte lucruri interesante cu el; iata trei dintre ele:
– Puteti face sosuri senzationale pentru friptura de vita sau ficateii de pasare.
– Puteti pregati o crema anticelulitica dintr-un vin rosu de buna calitate in care turnati 50 de picaturi de tinctura de castan salbatic, 50 de picaturi de tinctura de Quercia marina (un fel de alge) si 20 de g de iedera. Lasati la macerat opt zile, filtrati si trageti in recipiente inchise la culoare. Pregatiti fasii de tifon umezite cu aceasta lotiune si le aplicati pe zonele afectate, lasand 20-30 de minute.
– Puteti obtine un par castaniu superb fara vopseluri sau cerneluri. Puneti o lingurita cu sulfat de cupru la o cana cu vin rosu. Fierbeti amestecul timp de 10 minute si folositi-l in fiecare seara, cand va pieptanati, timp de 2-3 saptamani.
Foto: sxc.hu