Smochinele sunt fructe subtropicale si sunt cultivate, in principal, in tarile mediteraneene, precum si in sudul Statelor Unite. In Romania se cultiva in Dobrogea.
In conditiile tarii noastre, smochinul (Ficus carica L.) da doua recolte pe an; una in iulie si alta in septembrie-octombrie. Fructele din recolta de toamna nu ajung toate la maturitate. Pe aceeasi planta si chiar pe acelasi lastar, fructele se formeaza, cresc si se coc esalonat incapand de la baza lastarului spre varful lui. De aceea si recoltarea smochinelor este esalonata.
Smochinele care se comercializeaza in tara noastra se obtin in totalitate din import, in stare uscata.
In stare proaspata, smochinele contin 15-25 % zaharuri, iar cand sunt uscate 50-75 %. De asemenea, ele sunt bogate in saruri minerale (de potasiu, fosfor, calciu, sodium, fier), dar sarace in vitamine (B1, B2, C, PP) si in provitamina A.
Din smochine se pot prepara vin, otet, dulcerata, prajituri s.a. In bioterapie se utilizeaza smochinele, latexul si frunzele de smochin.
Avand efect energetic si remineralizant, smochinele sunt recomandate copiilor, convalescentilor, batranilor si astenicilor. De asemenea, smochinele se recomanda femeilor in menopauza sau cu menstre insuficiente, persoanelor cu gastralgii (dureri de stomac), eneterite, colite, enterocolite, boli de vezica urinara si de cai urinare.
Dulceata si compotul de smochine au efect excelent in constipatii si pentru dispeptici.
Decoctul de smochine (40-120 g smochine la 1 litru de apa) este indicat ca dieta in stari febrile, bronsite cornice, guturai, mafonie, laringite si traheite, iar ca gargara in anghina si gingivita.
Cidrul sau vinul de smochine se prepara dupa urmatoarea reteta: 1 kg smochine, 3 kg zahar, 0,5 kg lamai, drojdie (o bucatica de marimea unei alune) si 10 l apa. Smochinele se taie marunt sau se trec prin masina de tocat; lamaile se storc sau se taie feliute, indepartandu-se coaja care poate imprima un gust amar. Drojdia se desface cu apa calduta.
Fructele taiate, drojdia si apa se amesteca pana la omogenizare, apoi se toarna intr-un borcan mare de 12-15 l, se acopera cu un tifon si se depoziteaza intr-un loc cu temperatura constanta de 20 °C. In primele 10 zile, continutul borcanului se amesteca zilnic cu o lingura de lemn curata. Se lasa apoi la fermentat 4-6 saptamani. Dupa incheierea vinificarii, continutul borcanului se trage la sticle prin tifon. Sticlele umplute se astupa cu dopuri de pluta noi, oparite in apa clocotita, ca sa se inmoaie. Apoi se pun la rece.
Cataplasmele de smochine se folosesc pentru tratarea furunculelor, a abceselor (inclusiv a celor dentare), placilor atone si arsurilor. Smochinele se fierb in apa sau in lapte, taiate in doua, si se aplica direct pe furuncule sau abcese.
Infuzia din frunze de smochin, 25-30 g frunze maruntite la 1 litru de apa in clocot, se recomanda contra tusei si a tulburarilor circulatorii.
Decoctul din lastari de smochin are efect diuretic si laxativ. Se recomanda in constipatie.
Stafidele sunt bobite de struguri uscate, provenite de la soiurile fara seminte (Kis-mis, Sultanina, Cornit, Perlet s.a.). Uscarea se realizeaza in cuptoare speciale sau direct la soare. Soiurile de vita pentru stafide se cultiva si in Romania. Stafidele sunt mult mai bogate in vitamine decat strugurii proaspeti. Ele dau rezultate bune in tratamentul inflamatiilor cavitatii bucale (gurii) indeosebi a gingiilor. Stafidele fierte in ulei si in zeama de ridichi sunt folosite ca leac sigur in unele boli de piele.
Curmalele sunt drupe carnoase produse de curmal (Phonix dactylifera L.), o specie de palmier cultivate in oriental Apropiat si in nordul Africii; constituie hrana principala a populatiilor din oaze.
In stare semiuscata, curmalele contin: apa (24-34 %), zahar (50-70 %), substante proteice (2,0-6,6 %), provitamina A, vitaminele B1, B2, C s.a., elemente minerale (fosfor, calciu, magneziu, fier etc. Ele au valoare energetica foarte ridicata (350 kcal la 100 g). Se consuma proaspete si uscate. Alaturi de smochine, stafide si fructele de Jujubier (Zizyphus), curmalele fac parte din “cele patru fructe protectoare ale sanatatii. Pulpa curmalelor poate inlocui untul si zaharul in preparatele culinare.
Curmalele au multiple utilizari terapeutice, fiind indicate in: anemie, astenie, crestere, convalescenta, demineralizare (tuberculoza), graviditate, menopauza, senescenta, surmenaj intelectual, cancer, dismenoree, bronsite s.a.)