Priceperea de a alege hrana potrivita are o importanta fundamentala in timpul alaptarii. Pe langa faptul ca va trebuie sa-si asigure alimentele necesare pentru a garanta bebelusului elementele nutritive de care are nevoie, mama trebuie totodata sa tina cont si de gusturile lui. Nu rareori se intampla ca pruncul sa respinga sanul dupa ce mama a mancat usturoi sau sa nu poata adormi din pricina ca laptele matern contine prea multa cofeina.
Toate tipurile de lapte (matern, de vaca, artificial) contin proteine, vitamine si saruri minerale, dar numai compozitia laptelui matern permite cresterea sanatoasa si echilibrata a sugarului.
Fierul prezent in laptele matern este biodisponibil, adica poate fi asimilat in cea mai mare parte; sugarul asimileaza aproximativ 80 % din fierul prezent in laptele matern, in timp ce din laptele de vaca fierul este asimilat in proportie mai mica de 10 %. Laptele matern are o densitate mai mica decat laptele artificial, dar copiii alaptati la san cresc mai repede.
Proteinele din laptele de vaca si din cel artificial sunt asimilate de copil in proportie de aproximativ 80 %, in timp ce proteinele din laptele matern sunt asimilate in totalitate.
Grasimile continute in laptele matern si in cel de vaca sunt cantitativ egale, dar in laptele matern prevaleaza acizii grasi nesaturati, mai buni pentru organism. In plus, este unicul tip de lapte care contine lipaza, o enzima speciala, necesara la digerarea grasimilor.
In raport cu laptele de vaca, laptele matern contine de doua ori mai multa lactoza, un zahar indispensabil pentru fixarea calciului in oase. Anticorpii prezenti in laptele matern sunt eficienti impotriva virusilor si bacteriilor si protejeaza copilul impotriva infectiilor din gat si intestine. Laptele matern contine de asemenea imunoglobuline, care feresc mucoasa intestinala de substante alergizante, permitand prevenirea unor alergii respiratorii, cum este astmul.
Pentru a-i asigura sugarului nutrimentele necesare, este important ca, in perioada alaptarii, mama:
sa consume cantitati mari de fructe proaspete si zarzavaturi si legume crude (asezonate cu ulei de masline extravirgin), pentru continutul lor de vitamine;
sa-si asigure un aport substantial de proteine, preferandu-le pe cele care provin din pestii grasi, cum sunt scrumbia si heringul, care contin acizi grasi nesaturati, importanti pentru dezvoltarea sistemului nervos al nou-nascutului; aportul de proterine poate fi de asemenea asigurat printr-o alimentatie vegetariana echilibrata;
pe langa ratia zilnica de calciu necesara propriei sale persoane, sa introduca in organism inga 250 mg necesare productiei de lapte. De exemplu, pentru a asigura un aport total de aproximativ 1200 mg de calciu pe zi, este necesar sa se consume pe parcursul unei zile patru tipuri de produse lactate, tinand cont ca 300 mg de calciu sunt continute in fiecare dintre urmatoarele alimente: un pahar cu lapte, 30 g branza fermentata, 60 mg branza proaspata, doua borcanele de iaurt. In plus, este o idee buna sa diversifice sursele de calciu, utilizand pe langa produsele lactate si alte alimente bogate in calciu, cum sunt migdalele sau drojdia de bere.
Cum poate fi favorizata lactatia? Este foarte important sa se mareasca portia zilnica de lichide, band cel putin doi litri de apa pe zi, de asemenea, mancand zarzavaturi, legume si fructe de sezon, bogate in sucuri naturale. In plus, se pot prepara mancaruri fluide si hidratante, precum supele si piureurile sau se pot adopta tehnci culinare prin care se pierde mai putin lichid, cum ar fi fierberea in aburi sau in oala sub presiune.
In sfarsit, tizanele (infuzii cu apa clocotita) din semninte de fenicul, chimen, marar sau ciumarea faciliteaza lactatia. Pentru a prepara tizana, se fierbe o ceasca de apa pana da in clocot, se scoate de pe foc si se adauga o lingurita plina de seminte. Se lasa la infuzat timp de 5 minute, dupa care se filtreaza si se indulceste cu miere, dupa gust. Se recomanda doua cesti pe zi, cate una dimineata si seara.
Laptele matern preia gustul alimentelor pe care le consuma mama. Din aceasta cauza, este bine ca mama care alapteaza sa nu faca exces de alimente cu un gust puternic, precum ceapa si usturoiul, sau care sunt neplacute la gust pentru cea mai mare parte a sugarilor, cum ar fi varza, broccoli si varza creata.
Dupa luna a 5-a, copilul si-a dezvoltat deja capacitatile digestive care ii permit sa primeasca si alta hrana, in afara de lapte. Acum poate incepe intarcatul, introducand in alimentatia bebelusului, pe langa lapte, produse fainoase si produse omogenizate. Cantitatea de lapte administrata in 24 de ore trebuie sa fie proportionala cu greutatea corporala a sugarului si se calculeaza in general impartind greutatea lui la 10 si adaugand 250 g.
Fainoasele sunt constituite din amestecuri de cereale, uneori imbogatite cu zarzavaturi, legume si fructe, lipsite de gluten, deoarece, administrat prea timpuriu, acesta ar putea declansa alergii cronice.
Pentru cantitatea si modul de administrare, trebuie urmate indicatiile medicului pediatru. Produsele omogenizate reprezinta o trecere naturala de la alimentatia lichida la cea solida. Se gasesc la magazine, avand diverse gusturi de carne, de peste, de branza, de zarzavaturi, de legume, de fructe. Productia lor este strict reglementata de catre Ministerul Sanatatii.
Deja incepand de la varsta de 6 luni, micutul este in stare sa digere orice tip de aliment, deoarece poseda toate enzimele necesare. I se pot administra asadar toate tipurile de alimente, cu conditia sa nu necesite prea mari eforturi de masticatie. De la 6 luni si pana la un an, copilul invata sa recunoasca gusturile si sa le selectioneze. Se trece repede de la biberon la lingurita si la farfurioara. In aceasta perioada, este important sa-l facem pe copilas sa bea intre 0,5 – 0,75 litru de lapte pe zi.
La fel de important este sa nu depaseasca consumul de carne si de alimente cu multa sare sau zahar.