În raportul său de activitate pentru anul 2020, primarul Emil Boc a trecut, în general, activitățile sale aspiraționale, ce ar dori să realizeze, nu ce a realizat, terminat, inaugurat în anul care a trecut.
Una dintre marile realizări proiectate spre un viitor îndepărtat, cu toate că face parte dintr-un raport de activitate pentru un an încheiat, este metroul:
„3.8. Asociere şi achiziţie publică pentru realizarea studiilor de pre-fezabilitate și fezabilitate pentru Metrou și Tren Metropolitan
În urma asocierii între Primăriile din Cluj-Napoca, Florești, Gilău, Baciu, Apahida, Jucu și Bonțida, municipalitatea a realizat achiziţia studiilor de pre-fezabilitate și fezabilitate pentru Metrou și Tren Metropolitan. Pentru implementarea proiectului, care se va face în mai multe etape, avem în vedere obţinerea de fonduri europene.
În această toamnă a fost aprobat studiul de prefezabilitate (documentația tehnică și indicatorii tehnico-economici) pentru obiectivul de investiții „Tren metropolitan Gilău – Florești – Cluj-Napoca – Baciu – Apahida – Jucu – Bonțida – etapa I a sistemului de transport metropolitan rapid Cluj: Magistrala I de Metrou și Tren Metropolitan, inclusiv legătura dintre acestea și a studiilor conexe viitoarelor obiective de investiții” – componenta investițională Magistrala I de Metrou. De asemenea, au fost realizate lucrările de foraje geotehnice aferente proiectului”, scrie edilul în proiectul său de activitate.
Numai că, după cum a arătat Ziar de Cluj în 8 ianuarie 2021, până în prezent au fost realizate doar jumătate din cele 42 de foraje geotehnice, cu care Emil Boc se laudă ca și cum ar fi fost realizate integral.
Ce a realizat concret Primăria Cluj-Napoca în 2020?
În 23 aprilie 2020, primarul Emil Boc și reprezentantul Asocierii SWS ENGINEERING SPA-SYSTRA-METRANS ENGINEERING SRL, Radu Gabriel Dumitru, au semnat contractele care au ca obiect „Servicii de elaborare Studii de Pre-Fezabilitate, Fezabilitate, impact asupra mediului şi evaluarea strategică adecvată pentru obiectivul de investiţii „Tren Metropolitan Gilău – Floreşti – Cluj-Napoca – Baciu – Apahida – Jucu – Bonţida”- etapa I a sistemului de transport metropolitan rapid Cluj: Magistrala I de Metrou şi Tren Metropolitan, inclusiv legătura dintre acestea și studiile conexe viitoarelor obiective de investiții”.
Valoarea contractului este de 35.921.340 lei cu TVA inclus, ceea ce reprezintă 7.437.130 euro cu TVA inclus.
7 milioane și jumătate de euro, așadar, se cheltuiesc numai pentru studii și hârtii. Pentru ca alegătorii să aibă impresia, pe teren, că se lucrează la metrou. Când, de fapt, se execută lucrări doar pentru realizarea de maculatură. Propaganda electorală costă
Citiți și:
Cu toate că, momentan, ne aflăm cu metroul la stadiul de foraje geotehnice pentru întocmirea de noi hârtii și atâta tot, primarul vorbește despre metrou și despre beneficiile sale, în raportul de activitate pentru anul trecut, cum ar vorbi poate primarul municipiului Oradea despre un proiect finalizat și dat în folosință:
„Acest proiect de investiții reprezintă un pas semnificativ pentru dezvoltarea socio-economică a zonei metropolitane Cluj-Napoca și are ca obiectiv asigurarea unor servicii de mobilitate de calitate ridicată pentru populația zonei metropolitane, precum și un transport eficient înspre și dinspre Cluj-Napoca.”
Totuși, aflăm din raportul de activitate al primarului pentru anul 2020 că realizarea sa, metroul, este nerealizată, dar că va fi realizată în două etape – mai întâi va circula un tren metropolitan pe infrastructura feroviară actuală, iar mai apoi, în cea de-a doua etapă, mai promitem, mai vedem, sperăm că va fi bine, să nu fie rău:
„Proiectul de investiții va fi realizat în două etape.
În prima etapă, va fi realizat Trenul Metropolitan pe infrastructura actuală. În această fază se propune implementarea unui sistem de transport rapid – tren metropolitan care va acoperi întregul coridor feroviar cuprins între halta Baciu și stația Bonțida, cu posibilitatea de extindere până la halta Nădășelu. Se propune adăugarea unor noi stații de oprire în zonele: Baciu, Tetarom pe str. Tăietura Turcului și la podul Ira pe str. Aurel Vlaicu. Sa va studia relocarea punctului de oprire Cluj-Napoca Est mai aproape de aeroport. Pentru fiecare punct de oprire se vor amenaja facilități pentru călători: bănci, zone de așteptare, toalete, puncte de procurare a biletelor etc. De asemenea, se va analiza disponibilitatea parcărilor de mici dimensiuni și se va realiza conectivitatea cu transportul public local la fiecare punct de oprire”, scrie primarul în raportul său de activitate.
În cea de-a doua etapă, cu care se entuziasmează alegătorii, va fi realizat și metroul. Numai că, până să se și facă, această etapă va mai apărea, probabil, pe tapetul multor rapoarte anuale de activitate. Adevărul e că sună bine! Un alt adevăr este că doar sună:
„În cea de a doua etapă, va fi realizat metroul pe axa vest-centru-est care urmărește să deservească principalele puncte de interes pornind din Gilău până la podul Ira. Proiectul va avea două părți. În prima parte se va realiza legătura dintre comuna Florești și Podul Ira pe următorul traseu propus: zona de sud a comunei Florești – viitorul spital regional de urgență – centrul comercial Vivo – cartierul Mănăștur – centrul orașului Cluj-Napoca și zona de est a orașului, respectiv zona Aurel Vlaicu/Podul Ira. Pentru fiecare punct de oprire se va analiza disponibilitatea parcărilor de mici dimensiuni (Park & Ride). Pentru zona din afara orașului se va studia posibilitatea realizării metroului suprateran, iar de la intrarea în Cluj-Napoca acesta urmând a fi realizat în subteran. A doua etapă a realizării metroului vizează crearea legăturii dintre comunele Florești și Gilău. Până la implementarea celei de a doua etape, se va studia conectivitatea dintre Gilău și Florești prin autobuze”, scrie primarul Boc.
La modul concret, această etapă va pune multe probleme: săpăturile pentru metrou vor transforma întregul oraș într-un imens șantier, care se va întinde, probabil, pe mai mult de un deceniu. Clujenilor le vor fi expropriate proprietățile, firmele de construcție se vor bloca în dificultăți tehnice și financiare, lucrările vor fi tergiversate, amânate, blocate. În Clujul în care un banal pod nu a putut fi realizat în zona Porțelanului, realizarea unei întregi infrastructuri subterane de metrou pare un demers fantasmagoric, irealizabil.
„Proiectul metroului și al trenului metropolitan sunt de importanță primordială pentru Cluj-Napoca și zona metropolitană, în vederea dezvoltării economice și sociale pe termen mediu și lung.
Pentru a continua şi a optimiza dezvoltarea din ultimii ani, este nevoie de continuarea investițiilor în materie de mobilitate urbană. De asemenea, este nevoie de reducerea impactului activităților de transport (poluarea aerului și zgomotul) asupra mediului în cadrul zonei de studiu prin asigurarea unei axe de transport durabil, care să contribuie la re-distribuția modală de la transportul cu autoturismul personal.
Proiectul are practic în vedere dezvoltarea economică viitoare a Zonei Metropolitane Cluj.
Prima componentă este legată de trenul metropolitan. Avantajul e că avem deja infrastructură pe teren, avem calea ferată, precum și proiectul Ministerului Transporturilor de modernizare a căii ferate între Cluj și Episcopia Bihor. În luna octombrie 2024 ar trebui finalizat acest proiect de electrificare a căii ferate. În acest context, noi avem în vedere dezvoltarea pe o rază de 100 kilometri de la Huedin la Dej, iar trenul metropolitan va permite mobilitatea forței de muncă și noi investiții.
Pregătirea proiectelor de tren metropolitan şi metrou continuă, pe multiple fronturi de lucru, după un calendar accelerat, astfel încât să poată beneficia de oportunitatea finanțării prin Planul Național de Redresare și Reziliență”, scrie primarul în raportul său de activitate pentru anul trecut.
Până și raportul de activitate pentru anul 2020 conține, așadar, promisiuni electorale, proiecții pentru viitorul îndepărtat ale unor proiecte irealizabile, în lumina a ceea ce s-a realizat până acum.
Ceea ce contează însă e că la Cluj avem viziune asupra activităților viitoare, chiar și în raportul care ar trebui să conțină activitățile anului 2020. Fain să fie din vorbe, fiindcă, în fond, la vot contează ce se promite, nu ce s-a făcut!