Primăria se pare că a renunţat la ideea de a mai construi parkinguri în centrul municipiului Cluj-Napoca. Clujenii însă sunt atât de inventivi încât reuşesc să îşi parcheze maşinile în cele mai ciudate locuri. Un exemplu de spaţiu transformat în parcare este zona din faţa Prefecturii Cluj. Aici, de foarte mulţi ani, administraţia publică locală, condusă cu atâta pricepere de maestrul Emil Boc, tolerează transformarea unei zone pietonale în parking.
Municipiul Cluj-Napoca are în patrimoniu 14 fântâni arteziene: în Parcul Central, în faţa Prefecturii, în Piaţa Avram Iancu, în Piaţa Mihai Viteazu, în parcul de joacă de lângă Cluj Arena, lângă Complexul Minerva, lângă Complexul Union, în Piaţa Gării, în spatele bisericii Sf. Petru din Mărăşti, pe bulevardul Eroilor două, în Piaţa Unirii, în Parcul Rozelor, în Parcul Tulcea şi în Parcul Farmec.
În plin sezon estival multe dintre aceste fântâni, ce ar trebui să fie adevărate oaze de răcoare în zilele toride, arată de parcă ar fi „după bombardament”, total insalubre, iar de multe ori cetăţenii le confundă cu tomberoanele de gunoi. Un exemplu îl constituie ansamblul fântânii arteziene din faţa Palatului Prefecturii Cluj. Aici, marmura ce plachează bazinul este ruptă, ţevile ruginite iar pietrele decorative au fost desenate cu graffiti.
Sarcina de a menţine în funcţiune fântânile arteziene de pe raza municipiului Cluj-Napoca revine firmei Servinstal Import Export SRL, companie care are un acord cadru de prestări servicii încheiat cu municipiul Cluj-Napoca, dar şi mai multe contracte subsecvente. Firma primeşte peste 22.500 de lei în fiecare lună, inclusiv iarna, pentru ca fântânile să funcţioneze şi să arate bine. Felul în care angajații Servinstal îşi fac treaba sau nu, se poate observa în imaginile realizate în această dimineaţă în zona fântânii arteziene din faţa Prefecturii.
În aceeaşi zonă în timpul zilei aria destinată circulaţiei pietonale este transformată în parcare fără plată de către şoferii care lucrază în zona centrală sau au de rezolvat treburi prin centrul oraşului. Accesul fiind liber, parcarea se face după sistemul „primul venit primul servit”. Problema intervine în momentul în care primul care a parcat maşina este blocat de alte 3-4 maşini. Vineri la ora 9.00 dimineaţa pe platoul destinat exclusiv circulaţiei pietonale erau parcate nu mai puţin de 14 maşini. Este de înţeles faptul că în Cluj, primăria desfiinţează de la o lună la alta locurile de parcare din zona centrală, dar este de neînţeles atitudinea angajaţilor de la Poliţia Locală care oferă amenzi pe cartiere, dar uită să se mai plimbe pe centru. Un alt aspect ce zgârie retina privitorului sunt treptele clădirii din apropierea micului părculeţ, trepte ce au deveni adevărate rampe de urcare şi coborâre pentru maşini.
Din cauză că nu a fost capabilă să construiască parkingul din Piaţa Mihai Viteazu şi Piaţa Avram Iancu, primăria tolerează situaţia din faţa Prefecturii unde, spaţiul ce ar terbui să ofere un loc de recreere clujenilor are o imagine a Clujului anilor 70. Probabil că pentru Emil Boc centrul oraşului înseamnă doar Piaţa Unirii, unde primăria a investit masiv în amenajarea zonei pietonale, nu şi restul spaţiilor aflate la căteva sute de metri distanţă.