A posti inseamna a te abtine total de la orice hrana cu exceptia apei, aceasta fiind un element indispensabil organismului care, de fapt, este alcatuit din apa in proportie de aproximativ 60 %. Starea de abstinenta poate continua atata timp cat corpul reuseste sa se intretina consumand rezervele inmagazinate in tesuturi; foamea incepe cand aceste rezerve se epuizeaza, si atunci este necesar sa intrerupem imediat postul si sa introducem treptat alimentele.
Nu este bine sa incepem un post fara indrumarea unui expert in materie. Abtinerea de la mancare este o tehnica sigura, care in majoritatea cazurilor, nu face probleme; totusi, numai un expert este in masura sa stabileasca durata si modul de a posti in corelatie cu varsta pacientului si cu tipul de maladie.
Pentru posturi indelungate, adica cele care dureaza pana se iveste simptomul foamei, poate fi util contactul cu centrele de specialitate, care ofera asistenta medicala constanta si unde postul poate fi practicat in grup, ceea ce face sa creasca motivatia si da posibilitatea de a-l duce la capat in conditii de mai mare siguranta.
Pentru post, nu exista limita de varsta. Cu toate acestea organismul reactioneaza in mod diferit, in functie de varsta, Este de retinut faptul ca peste varsta medie, de exemplu, in timpul postului, in locul grasimilor sunt consumate substantele proteice (materialul de baza care constituie pielea, muschii si alte tesuturi), lucru pe care o persoana in varsta trebuie sa-l cunoasca inainte de a hotari sa posteasca. Orice om poate recurge la post ca la o tehnica de prevenire a bolii si ca la o regula de viata; daca insa vrem sa-l folosim in tratamentul unei boli cornice, nu va fi suficienta o singura perioada, ci va trebui sa tinem mai multe posturi, la anumite intervale de timp.
Printre maladiile cronice tratabile prin post, se numara cele ale aparatului digestiv (colita, gastrita, ulcer) si patologiile alimentare, pe langa bolile alergice, cum este febra fanului (rinita alergica) si astmul bronsic. Este bine de stiut ca postul nu poate fi suportat in cazul unor maladii cornice, cum sunt bolile grave de inima si de plamani, cancerul, bolile ficatului si pancreasului, diabetul, bolile de rinichi si de sange. In toate aceste cazuri, postul poate deveni periculos si, in orice caz, este inutil.
Nu are rost sa stabilim dinainte cat timp va dura perioada absistentei de la mancare; trebuie sa fim urmariti in mod constant de persoane competente, care sa aprecieze corect evolutia conditiei noastre fizice si psihice, fiind singurele capabile sa ne indice daca postul poate dura cateva zile sau cateva saptamani. Sa nu uitam niciodata ca fiecare post este urmat de catre un anumit individ, cu situatia si cu problemele sale specifice. Nu exista o anumita perioada a anului mai adecvata pentru a posti. Desigur, vara rezolva problema scaderii temperaturii corpului, dar cu toate acestea, postul poate fi initiat si in lunile de iarna, pentru cei care isi permit sa stea casa, reducand contactul cu exteriorul casei la plimbarile cotidiene.
Pentru a fi benefic si a nu risca sa dauneze orgasmului, postul indelungat impune respectarea unor reguli. Desigur, este vorba de posturile lungi, religioase sau nu, deoarece pentru cele scurte, de 2-3 zile, aproape ca nu este nevoie de precautii.
Reguli pentru un post lung:
– Prima regula este legata de principiul general ca orice situatie cu care ne confruntam trebuie acceptata din punct de vedere emotional; asta inseamna sa nu ne incumetam sa tinem postul fara a fi profund convinsi ca este benefic, iar daca avem unele temeri, sa ne eliberam de acestea (Cel care se teme sa nu moara de foame in timp ce tine post o sa stea tot timpul sa-si analizeze simptomele, traind intr-o stare de alarma permanenta).
– Odata ce postul a fost inceput, este important sa reducem la minimum activitatea fizica, senzoriala sau mintala, intr-un mod care sa permita organismului sa-si conserve energia proprie in primele zile, daca organismul este bolnav.
– Sunt utile plimbarile lungi si linistite in aer liber, deoarece asemenea miscare placuta face bine organismului.
– Trebuie sa bem mai mult ca de obicei, doi litri de apa pe zi daca e posibil, si sa alegem o apa bogata in saruri minerale.
– Este necesar sa ne acoperim bine corpul si in special picioarele; corpul lipsit de hrana este supus racirii si, pentru a combate acest fenomen, organismul isi foloseste in buna parte rezervele de energie.
– Sunt importante baile de soare, care ajuta la reglarea proceselor vitale, influentand indeosebi metabolismul calciului, utilizarea fosforului si forta musculara; desigur, vara este mai bine sa alegem orele diminetii, expunandu-ne la soare la inceput timp de 10 minute, pentru ca ulterior sa ajungem treptat la 30 de minute, fara sa depasim cele 10 minute pe zi daca perioada postului depaseste 20 de zile.
– Este nevoie sa facem in mod frecvent dusuri caldute pentru a ajuta pielea sa elimine toxinele, pe de alta parte, evitand baile calde si prelungite, saunele si dusurile prea reci, care implica o cheltuiala mai mare de energie si pot cauza neplaceri.
In primele zile, s-ar putea sa avem greturi, ameteli sau dureri de cap, respiratie proasta si limba acoperita cu albeata, in timp ce urina poate tinde sa devina inchisa la culoare; acestea nu sunt decat semnale ca “tratamentul” incepe sa functioneze.
In timpul posturilor foarte lungi, cam in cea de-a 25-a zi, limba devine curata, respiratia proaspata, urina e limpede si pot aparea simptome de foame. A sosit momentul cand trebuie sa ne alimentam. O facem incetul cu incetul, luand mici gustari in primele trei zile, de preferinta fructe si zarzavaturi, pentru a se introduce apoi in mod gradat proteinele.