România pierde cam 435 de milioane de euro pe care i-ar fi putut accesa de la Uniunea Europeană pentru modernizarea și extinderea sistemelor de irigaţii, din cauză că ţara noastră nu a adoptat încă o lege care să reglementeze acest domeniu.
Reamintim faptul că, în județul Cluj, în zona Turda – Câmpia Turzii, a fost amenajat între 1968 şi 1972, pe 5.720 de hectare, cu o staţie de pompare, un canal principal de aducţiune a apei, mai multe staţii secundare, conducte îngropate, canale de irigare şi hidranţi. Mare parte din acest sistem a fost furat, inclusiv dalele cu care erau pavate canalele, precum şi o serie de motoare de pompare. Restul s-a “pierdut” cu ocazi diverselor privatizări și treceri în posesie. Așa că, cea mai mare parte din teren zace neutilizat. Iar restul suferă la fiecare secetă.
Revenind la banii Uniunii Europene, aceștia au fost programaţi în cadrul măsurii 4 „Investiţii în active fizice” din PNDR 2014-2020 pentru dezvoltarea instalaţiilor pentru irigaţii în cadrul fermei (submăsura 4.1 „Investiţii în exploataţii agricole”) şi pentru modernizarea infrastructurii secundare de irigaţii (submăsura 4.3 „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice”).
(Știm, e cam mult de citit – dar poate înțeleg și primarii din zonele afectate și fac presiune pe parlamentarii lor ca să urgenteze lucrurile în Parlament, să grăbească adoptarea legislației în domeniu și să-și roage Guvernul să respecte acordurile angajate în numele României)
Căci, cu atât mai trist pentru situația de la Turda – Câmpia Turzii este faptul că, pe lângă aceşti bani (europeni), Acordul de Parteneriat pentru intervenţia prin fondurile structurale şi de investiţii europene pentru perioada 2014-2020 prevede că reţeaua primară de irigaţii va fi finanţată din bugetul naţional al României şi prin parteneriate public-private ori concesiuni.
Numai că în agricultura pesedistă primează oaia!
De remarcat faptul că, în 2014, Consiliul Judeţean Cluj a făcut demersuri pentru a trece acest sistem din domeniul public al statului şi din administrarea Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare în domeniul public al Judeţului Cluj şi în administrarea Consiliului Judeţean Cluj.
Și cu demersul au rămas.
Suntem în anul 2018 și, în lipsă de alte activități, parlamentarii clujeni ai PSD au scos de la natalină acest proiect și au trimis un comunicat către mass media din care aflăm cu entuziasm că “susţin refacerea sistemului de irigaţii din zona Turda – Câmpia Turzii”.
De la deputatul fără nici un fel de activitate Cristina Burciu aflăm că susținerea se reduce la depunerea în 2017, “alături de colegul Horia Nasra” (proaspăt debarcat din Comisia de supraveghere a SRI – deh, necazuri!) a “două întrebări care au avut ca subiect acest sistem de irigaţii”. Iar de la Colegul Ilea, aflăm că “România beneficiază de un real potențial agricol de producție, care dacă este folosit la capacitate maximă, poate susţine necesarul de hrană pentru români”. Și că “Judeţul Cluj poate fi un reper important pe harta agricolă a României şi ne propunem ca în 2018 să vă aducem cel puţin o veste bună în privinţa refacerii sistemului de irigaţii din zona Turda – Câmpia Turzii”.
Bravo, Pătrățel, puteam citi chestii d-astea și pe Wikipedia – de unde bănuim că ți-a luat comunicatorul cu copy-paste declarația.
Dar stați, că nu e tot! Ia cuvântul și tovarășul Itu care este de acord cu antevorbitorii și completează, înfierând lipsurile și lipsa de vigilență din trecut, greaua moștenire actuală (de parcă nu sub înaltul lor patronat s-a furat în anii 90!):
“În acest moment mii de hectare de teren zac neutilizate. Binenţeles, cauzele acestui abandon sunt cuprinzătoare iar absenţa vinovăţiilor este evidentă, asemănătoare altor degradări din perioada anilor `90. Din zonă au dispărut treptat sau sunt degradate, staţia de pompare, canalul principal de aducţiune a apei, staţiile secundare, conductele îngropate şi canale de irigare şi hidranţi. Refacerea sistemului de irigaţii în această zonă este justificată şi necesară şi din cauza situaţiei dificile cu care se confruntă agricultorii în urma scăderii nivelului apelor freatice, creşterii fenomenului de secetă şi din cauza reducerii cantităţilor de precipitaţii căzute în ultimii zece ani, în special în perioadele de vegetaţie maximă a culturilor”.
Ceea ce dorim să remarcați în toate aceste noncomunicări este faptul că nici unul dintre acești dătători din gură nu și-a obosit neuronul să ne spună cum vor lucra ei la legislația în domeniu și cum vor face diligențe pe lângă Guvernul Dragnea III să se respecte Acordul de Parteneriat pentru intervenţia prin fondurile structurale şi de investiţii europene pentru perioada 2014-2020.
Dar, aveți bănuiala că le pasă, au știință cu privire la realitate sau, pur și simplu, au mai bifat de-o comunicare cu populimea votantă?