Jean Moldoveanu se lupta cu sistemul bancar in justitie si este hotarat sa mearga pana in panzele albe, pentru a-si gasi dreptatea. Clujeanul este este un om de afaceri prosper, absolvent de studii economice, care si-a infiintat prima societate in anul I din facultate. Singurul lui “defect” este acela ca este foarte atent la detalii, pune zeci de intrebari pana intelege un contract juridic. Acesta a povestit pentru Ziar de Cluj experienta sa cu Banca Comerciala Romana, in cazul a doua contracte de credit. Moldoveanu risca sa isi piarda casa cu care a garantat pentru aceste credite, insa este decis sa lupte pana la capat, pentru a demonta metodele „perverse” ale sistemul bancar, construit de cele mai multe ori impotriva clientului.
Experientele cu bancile au inceput in 2006, insa neplacerile aveau sa vina in momentul in care acesta a contractat doua credite cu BCR.
Pe scurt, Jean Moldoveanu a contractat mai multe credite bancare, iar in cazul a doua dintre ele a ajuns in instanta cu Banca Comerciala Romana.
Din 2012, el a fost executat silit de banca, iar contestatia la executare s-a judecat in doua dosare paralele, la Judecatoria Cluj-Napoca si in faza urmatoare la Tribunalul Comercial Cluj.
“Aventura” cu BCR a inceput in 21 mai 2007, cand a contractat cu banca, ca si persoana fizica, primul dintre cele doua credite cu probleme.
“La momentul acela, nu mi s-a specificat ca ar mai exista alte tipuri de credit, mi s-a spus ca acela este creditul care mi se potriveste”, spune acesta.
Creditul a fost in valoare de 80.000 de euro si se numea “Maxi Credit cu ipoteca” pentru care a garantat cu un imobil situat in centrul municipiului Cluj-Napoca.
Pentru ca este foarte atent la fiecare termen juridic din contractele pe care le semneaza, Jean Moldoveanu a vrut sa fie clarificat, inca de la bun inceput, cu privire la contractul semnat cu BCR.
“La momentul semnarii contractului, am solicitat sa mi se dea contractul, sa il analizez si, ulterior, sa il semnez. La solicitarea mea, reprezentantii bancii mi-au spus ca nu pot sa imi dea acest contract in alt loc decat la sediul bancii, pentru ca este un secret bancar. In conditiile date, am citit 30 de minute contractul, cat mi s-a pus la dispozitie”.
Atunci au aparut primele probleme.
“Am constatat faptul ca clauzele privitoare la dobanda nu sunt clar exprimate, fapt pentru care am solicitat sa mi se precizeze daca contractul este de un anumit tip sau nu. Pentru ca mi s-a confirmat ca este de un anumit tip, (respectiv cu dobanda in functie de Euribor conform clauzei 2.10.b din conditii generale). Doar in aceste conditii am semnat acest contract, avand in vedere si valoarea mare a contractului.
Tot atunci am solicitat si eliberarea graficului de rambursare parte integranta din contract asa cum era prevazut in cadrul prevederilor contractuale. Mi s-a spus ca il voi primi doar la punerea la dispozitie a banilor.
La punerea la dipozitie a banilor in data de 22.05.2007, in ciuda insistentelor mele de a primi un grafic de rambursare anexa/parte integranta din contract, valabil pe perioada contractuala si incheiat conform prevederilor contractuale si legale, reprezentantul bancii nu mi-a inmanat decat un grafic cu titlu informativ pe primele 12 luni contractuale – cele cu dobanda constanta (dupa spusele acestuia), nesemnat de banca si pe care l-am semnat de preluare pe prima pagina.Acest document nu are relevanta juridica pentru ca nu imbraca forma contractual si legala”.
In 4 septembrie 2007, a semnat un alt contract de credit cu BCR, in valoare de 144.000 de euro. Si de aceasta data, a garantat cu un imobil situat in central municipiului Cluj-Napoca.
“De data aceasta nu mi s-a mai dat un contract, cu un grafic de rambursare nesemnat de banca de 16 pagini, ca in prima situatie, mi s-a da un grafic de rambursare cu doua pagini: primele 16 rate si ultimele 14 rate, cu valabilitate sbliniata de catre angajata bancii pe primele 12 luni. Am semnat si al doilea contract”, spune clujeanul.
“Escrocheria BCR”, sustine omul de afaceri clujean, consta in aceea ca contractele nu au precizat clar care este forma de dobanda aplicabila.
Mai mult, graficul de rambursare nu i s-a dat in forma solicitata de prevederile contractuale si legale la semnarea contractelor pentru a fi parte integranta din contract, dar nici si la fiecare modificare de dobanda nu a fost eliberat acest grafic.
Pana in jumatatea anului 2009, Jean Moldoveanu si-a platit fiecare rata bancara. Numai ca, in momentul in care banca a modificat dobanda dupa bunul plac, acesta a cerut explicatii.
“Am platit creditele esalonat conform ratelor in perioada de dobanda constanta. La trecerea a 12 luni, am trecut la dobanda variabila. La momentul respectiv, conform prevederilor legale si contractuale, exista obligativitatea din partea bancii sa imi elibereze un nou grafic de rambursare, avand in vedere ca s-a modificat dobanda in baza careia se stabileau obligatiile de plata. Banca nu a eliberat, nici macar nu m-a instiintat sa vin sa ridic un grafic de rambursare pentru aceste noi obligatii de plata. Eu, personal, am fost la banca si am solicitat ofiterilor de credit sa mi se elibereze acest grafic. Acestia m-au tergiversat si nu mi-au eliberat niciun fel de grafic, invocand diverse motive: ca sunt in reorganizare, ca persoana cu care am semnat contractul este in concediu sau diverse motive.
A trecut anul 2008. Eu stiam ca am semnat un contract de credit in functie de EURIBOR (conform clauzei 2.10.b din conditii generale de creditare), iar EURIBOR a ramas constant in aceasta perioada. Numai ca mie mi s-a modificat dobanda cam cu un punct, un punct procentual si jumatate. Nu neaparat foarte mult. Auzisem diverse zvonuri, ca exista comisioane ascunse. Toate astea s-au intamplat pana in decembrie 2008, cand EURIBOR a scazut cu trei puncte si jumatate procentual, iar dobanda mea a crescut cu un punct procentual. In momentul acela a devenit o certitudine faptul ca ceva nu este in regula cu contractul meu. Din acel moment am insistat putin mai mult sa mi se dea o explicatie.
In ianuarie-iunie 2009 am tot incercat sa gasesc o persoana cu competente in a lamuri situatia contractului meu. Am fost tergiversat cu explicatii fanteziste, de genul ca nu pot fi lamurit aici, la Cluj. In mod normal, Mi s-a spus ca ar trebui sa primesc astfel de lamuriri doar de la Bucuresti, dar la Bucuresti nu pot sa am acces. A fost un fel de <
>. Din iunie 2009, vazand atitudinea reprezentantilor bancii, nu am mai platit. Nu zic ca este cea mai buna varianta, dar nici sa fiu purtat la nesfarsit nu este o solutie. Unde poate fi, intr-adevar o problema, este ca nu am facut un act in scris. Pe de alta parte, nu exista nicaieri o prevedere contractuala, care sa ma oblige sa le atrag atentia ca nu respecta legea. Mai mult tot timpul mi se spunea ca voi fi contactat . Nu stiu in ce masura sunt eu de vina”, povesteste, pe scurt, experienta cu BCR.
In 2008, acesta a mai contractat alte 2 credite de la BCR, pentru societatile pe care le reprezenta in calitate de administrator.
“Deci nu s-a pus problema ca ei sa nu ma poata contacta, avand in vedere ca in mod obligatoriu am fost de cateva ori la BCR. Nu se punea problema ca am contractat un credit si am disparut. Am fost in relatie permanenta cu banca”.
Nu imi puneam problema ca, fata de un client care are o relatie cu banca pe o suma importanta de bani, banca va adopta o astfel de tactica, sa nu-l lamureasca cu privire la nelamuririle lui. Totusi, nu eram un client care a luat 10.000 de euro si m-am tot dus. La sfarsitul anului 2009,in urma unei vizite intreprinse la banca pentru lamurirea situatiei creditelor, mi s-a transmis de catre reprezentanta bancii ca creditul a depasit 90 de zile de plata si a trecut in administrarea BCR Bucuresti”.
Pana in 2012, acesta a asteptat sa fie contactat de la Bucuresti. “Nu am neglijat acest aspect, am fost de cateva zeci de ori la banca. Nu am primit niciun raspuns, decat ca voi fi contactat” continua clujeanul.
In 2012, Jean Moldoveanu a fost pus in fata faptului implinit si a fost contactat de un executor judecatoresc. Acesta avea de la BCR doua dosare de executare pe numele lui. Clujeanul a facut contestatie la executare, iar la Tribunalul Comercial s-au deschis doua procese, care au pornit concomitent. Unul dintre ele s-a solutionat in favoarea bancii, iar al doilea este, inca, pe rolul instantei.
Clientul subliniaza mai multe nereguli pe care le-a constatat in tot acest timp si, chiar daca a pierdut primul proces, este hotarat sa mearga pana in panzele albe pentru a-si dovedi dreptatea deoarece in paralel sunt deschise nu mai putin de alte sase procese legate de aceste cauze si este hotarat sa mai deschida inca cel putin doua.
In primul rand, el arata ca executarea abuziva a unui imobil ipotecat nu se poate realizat in lipsa graficului de rambursare care trebuie sa fie parte integranta din contractul de credit bancar asa cum este mentionat in prevederile contractuale si legale in conditiile in care titlul executoriu este format din insasi contractul de credit.
“Titlul executoriu prezentat de banca se bazeaza dupa afirmatiile institutiei bancare creditoare – BCR pe sumele indicate in graficul de rambursare vv care trebuia sa fie parte integranta din contract care insa nu a putut fi prezentat de banca.
Contractul de credit bancar este un contract sinalagmatic, oneros, financiar si cu plata in rate
Contractul de credit bancar are un suport banesc astfel incat el trebuie sa aiba un pret.Acest pret trebuie stabilit la momentul semnarii contractului de catre banca, sa fie comunicat clientului si acesta sa isi dea consimtamantul asupra pretului convenit.De altfel legislatia pentru protectia consumatorului arata ca clauzele contractuale din contractele bancare trebuie sa fie simple clare si explicite mai ales in ceea ce priveste obligatiile de plata ale clientilor decurgand din aceste contracte.
Graficul de rambursare reprezinta singurul document contractual care arata simplu clar si explicit atat pretul contractului de credit cat si modul de plata esalonat al acestuia la termenele de scadenta care in mod obligatoriu ar trebui convenite si insusite de catre partile contractante asa cum specifica legislatia in vigoare si prevederile contractelor de credit.Nu exista nici un alt document contractual care sa joace acest rol, graficul de rambursare fiind documentul care tebuie sa ateste acordul de vointa a partilor implicate intr-un contract de credit bancar in ceea ce priveste pretul contractului si modul de plata esalonata al acestuia la termenele de scadenta convenite.
Din punct de vedere juridic, graficul de rambursare trebuie sa faca parte integranta din contractul de credit reprezentand de fapt clauza de pret a contractului de credit bancar. Este evident ca un contract de credit bancar trebuie sa indice un pret si modul de plata al acestuia.Nu exista nici o alta prevedere contractuala care sa arate simplu , clar si explicit pretul contractului de credit si modul de plata esalonat al acestuia in afara graficului de rambursare care trebuie sa fie anexa sau parte integranta din contract si sa fie insusit de catre partile contractante ca si orice alta clauza esentiala a contractului de credit bancar”, arata acesta.
Abuzurile bancii, asa cum sunt ele rezumate de Jean Moldoveanu si avocatii acestuia:
– In fapt, intre BCR si un client al sau s-au incheiat doua contracte de credit de nevoi personale cu ipoteca in cadrul caruia se prevedea obligativitatea incheierii graficelor de rambursare anexa si parte integranta din contract care trebuia sa indice atat termenele de scadenta cat si sumele de rambursat pe toata durata creditului (300 luni). Mai mult acest document trebuia insusit prin semnare de catre toate partile contractante, respectiv BCR , client si garant ipotecar.
– Desi clientul a solicitat in mod expres la semnarea contractelor de credit bancar ipotecar semnarea si a graficelor de rambursare care trebuiau sa faca parte integranta din contractul de credit asa cum se specifica in contract, reprezentantii bancii nu au dorit sa ii inmaneze un asemenea document.
– In urma insistentelor i s-a dat un document informativ pe primele 12 luni contractuale pentru care in contract era prevazuta o perioada de promotie cu dobanda constanta, cu promisiunea ca in viitor va fi chemat pentru semnarea graficului de rambursare pe toata perioada contractuala.Acest document nu imbraca forma contractuala si legala pentru a fi grafic de rambursare si ca atare a fost semnat doar de preluare a actului fara sa fie insusit de catre partile contractante.
– Nici dupa trecerea celor 12 luni de promotie cu dobanda constanta clientul nu a fost instiintat de catre banca pentru a se prezenta la semnarea graficului de rambursare pe perioada derularii contractului.
– In relatia dintre BCR si clientul sau practic nu exista nici un grafic de rambursare sau vreun act aditional incheiat prin care sa se indice acordul de vointa al partilor privitor la pretul contractului si modul de plata esalonat al acestuia pe toata derularea contractului de credit.
– Existenta graficului de rambursare parte integranta din contractul de credit care sa arate acordul de vointa al partilor privitor la pretul contractului de credit si modul esalonat de plata al acestuia la termenele convenite toate exprimate intr-o forma simpla , clara si explicita era cu atat mai important cu cat clauzele care stabilesc nivelul dobanzii aplicate in contractul de credit nu sunt clare.
– Avand in vedere faptul ca sumele solicitate de BCR nu aveau acoperire in prevederile contractuale si legale si in ciuda insistentelor de a primi explicatii sau documente care sa ateste modul de stabilire al sumelor cerute de banca a fost refuzat sistematic clientul a decis sa nu mai achite creditul pana nu este contactat pentru lamurirea acestor aspecte.Clientul nu a mai achitat creditul din anul 2009 si a fost contactat doar in anul 2012 cand i s-a comunicat direct inceperea executarii silite fara macar sa fie pus in intarziere.
-BCR nu a putut face dovada notificarii clientului in forma legala si contractuala in vederea prezentarii acestuia pentru semnarea actului aditional de aliniere la prevederile OUG 50/2010, desi acest act normativ precizeaza clar obligativitatea acestui demers.
– Cererea de executare silita intocmita de BCR se intemeiaza pe incalcarea de catre client a obligatiei de plata a sumei datorate fata de banca , asa cum rezulta din graficul de rambursare parte integranta din contract, document inexistent si care nu a putut fi prezentat de banca.
– In stabilirea sumei care reprezinta datoria clientului fata de banca , in intimpinarea sa BCR a indicat ca aceasta rezulta din prevederile graficului de rambursare care ar fi trebuit sa fie parte integranta din contract, incheiat potrivit prevederilor contractuale si legale , dar pe care nu a putut sa il puna la dispozitie desi i s-a solicitat in mod repetat atat de catre client cat si de catre instantele de judecata si expertii contabili numiti in procese.
Clientul a contestat masura executarii silite, formuland 2 contestatii la executare aferente celor 2 cereri de executare silita, intemeindu-si aceste actiuni tocmai pe lipsa graficelor de rambursare care trebuiau sa fie anexa/parte integranta din contract , incheiate potrivit prevederilor contractuale si legale si pe care isi intemeiaza BCR cererile de executare si pretentiile financiare.
– BCR nu a putut face dovada existentei graficului de rambursare parte integranta din contract incheiat potrivit prevederilor contractuale si legale.
– Cu toate acestea in mod absolut incredibil clientul se afla in faza de executare silita in conditiile in care pe parcursul derularii procesului de contestare a masurii de executare silita , BCR a depus prin reprezentanta sa jurista Eveline Terge la termenele la care instantele au ramas in pronuntare un document contrafacut .
– Acest document contrafacut a fost depus de catre jurista BCR cu intentia de a indeplini rolul de grafic de rambursare parte integranta din contract incheiat potrivit prevederilor contractuale si legale, adica exact documentul lipsa care a fost solicitat de client pe toata perioada de 3 ani a derualarii proceselor, dar nu a fost prezentat, neexistand in fapt.
– Este demn de remarcat faptul ca acest document contrafacut nu a fost prezentat expertilor contabili judiciari care au facut expertizele in cauzele mentionate, cu intentia clara ca acestia sa nu constate contrafacerea acestora, ci doar ulterior realizarii expertizelor.De altfel expertizele contabile judiciare au aratat si acestea importanta graficului de rambursare parte integranta din contract si faptul ca aceste grafice erau obligatoriu de intocmit de catre BCR atat la semnarea contractului cat si la modificarea dobanzii aplicate in calculul sumelor de plata datorate de catre client.
– In cadrul expertizelor contabile, expertii au aratat ca nu au primit de la BCR grafice de rambursare parte integranta din contract desi au solicitat in mod expres, ceea ce i-a indreptatit sa constate lipsa acestora.
– Importanta graficelor de rambursare parte integranta din contractul de credit bancar este probata de prevederile legale si contractuale, de continutul expertizelor, de raspunsurile primite de catre client de la Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului si de catre lucrari stiintifice privitoare la activitatea bancara.
– Pentru sustinerea acestor procese clientul a achitat garantii de peste 40000 euro si onorarii avocatiale substantiale fiind hotarat sa isi apere drepturile pana la capat. Mai presus de aspectul material al litigiilor cu BCR (executarea sau neexecutarea imobilelor aduse garantie, realitatea sumelor cerute de banca ), clientul considera ca dreptatea si adevarul trebuie sa triumfe indiferent daca adversarul se numeste BCR si daca acesta utilizeaza mijloace neortodoxe.
– Constituie un fapt deosebit de grav sfidarea actului de justitie prin inducerea in eroare a unei instante de judecata in conditiile prezentarii ca si proba in cadrul unui proces a unui document contrafacut.
– Este cu atat mai grav cu cat in sala de judecata clientului bancii – partea adversa din proces i s-au prezentat de catre reprezentanta BCR documentele veridice care au stat la baza contrafacerii documentului prezentat in fata instantei, in forma lor corecta, contestatorul fiind in imposibilitatea de a cunoaste si a se apara impotriva documentului prezentat instantei, aceasta ramanand la acel termen in pronuntare.
– Atat documentul prezentat instantei de judecata cat si documentele prezentate clientului in sala de judecata au fost semnate de conform cu originalul, insusite si asumate de catre reprezentanta bancii in forma depusa .Acest fapt arata ca jurista BCR cunostea pe deplin forma reala a documentelor , dar si faptul ca a prezentat in mod intentionat un document contrafacut in fata instantei de judecata.Sub acest aspect se exclude posibilitatea unei greseli sau a unei erori neintentionate.
– BCR a utilizat acest document contrafacut in 2 procese si se pare ca devine o practica din partea acestei institutii incalcarea drepturilor propriilor clienti recurgand la orice mijloace.Este deosebit de grav –periculos ca o institutie de asemenea anvergura se preteaza prin reprezentantii ei la o asemenea incalcare a normelor si principiilor de drept.
– BCR a devenit in ultima perioada celebra pentru constatarea abuzurilor practicate , in conditiile in care o importanta casa de avocatura din Bucuresti a castigt un proces colectiv impotriva BCR prin decizie definitiva la ICCJ prin care se constata caracaterul abuziv al clauzelor privitoare la dobanda aplicata in contractele de credit incheiate cu persoane fizice, contracte similare cu cele care fac obiectul situatiei prezentate.
– Consideram ca legea trebuie respectata de catre toti participantii la actul de justitie , iar in cazul unor asemenea incalcari flagrante ale acesteia trebuie sa raspunda indiferent de statutul sau.