Pentru un serviciu deficitar şi care, de cele mai multe ori, a adus numeroase sesizări din partea cetăţenilor din municipiu, Primăria Cluj-Napoca a plătit, în ultimii trei ani, nu mai puţin de 11 milioane de euro. Din 2013, administraţia locală avea obligaţia de a organiza o licitaţie privind atribuirea serviciului de salubrizare al oraşului – așa că banii au fost plătiţi prin încheierea de acte adiţionale.
Municipiul Cluj-Napoca este împărţit, din punct de vedere al serviciilor de salubritate, în două sectoare. Demarcaţia dintre cele două zone în care acţionează cei doi operatori de salubritate este linia formată din Calea Turzii, strada Cuza Vodă, respectiv strada Horea. Sectorul vestic, potrivit licitaţiei din 2005, i-a fost atribuit firmei Rosal Group S.A, iar cel estic societăţii Brantner Servicii Ecologice SRL, perioada concesiunii serviciilor fiind de 8 ani.
După încheierea celor 8 ani, Primăria a prelungit prin acte adiţionale contractele cu cei doi operatori deoarece licitaţia privind atribuirea serviciului de salubrizare a fost contestată în mod constant de către participanţii nemulţumiţi de rezultat. Cu alte cuvinte, administraţia locală a fost incapabilă să definitiveze procedura de atribuire a serviciului de salubrizare stradală pentru o nouă perioadă, plătind astfel bani grei celor două firme, fără nicio licitaţie.
Dacă se iau în calcul doar ultimii trei ani în care asigurarea curăţeniei în oraş, mai precis a lipsei acesteia, a fost un subiect intens mediatizat, primăria a plătit din banii clujenilor nu mai puţin de 33.473.550 lei firmei Rosal Group, respectiv 29.529.461 lei către Brantner Servicii Ecologice SRL. Fără licitaţie! E firesc că nu poţi lăsa oraşul în mizerie, însă este inacceptabil ca, după o perioadă atât de lungă, să se plătească în cotinuare, doar pe acte adiţionale, peste 10 milioane de euro şi niciun funcţionar public să nu se facă vinovat pentru motivele care au dus la anularea primei licitaţii şi, mai recent, atacarea în instanţă a ultimei tentative de atribuire a serviciului de saubrizare. În plus, bani se plătesc, dar serviciile lasă extrem de mult de dorit.
Printre activităţile decontate de municipalitate celor doi operatori se enumeră: măturat şi aspirat mecanizat, măturat manual, spălat la furtun, încărcat şi transportat reziduuri, curăţat manual rigole, stropit din paleţi, curăţat manual zăpada, pluguit, combatere polei. Clujenii sunt martori că aceste servicii nu au fost întru totul la cele mai înalte standarde, motiv pentru care, numai în acest an, celor două firme le-au fost aplicate “mai mult simbolic” amenzi în cuantum de 115.000 de lei pentru încălcarea unor norme privind activităţile specifice prestate. Un fleac, dacă se ţine cont de milioanele încasate fără licitaţie.
Angajaţii primăriei susţin că activitatea firmelor de salubritate este monitorizată zilnic, iar lucrările neefectuate sau realizate în mod deficitar nu sunt recepţionate, fiind refuzate la plată. Realitatea de pe străzile oraşului este alta.