Suntem mai eficienti si mai fericiti daca suntem odihniti. Lipsa de somn nu este reteta supravietuirii. Lipsa de somn este de multe ori cauza accidentelor de masina, tren sau avion, a dezastrelor nucleare si a catastrofelor indistriale. Lipsa somnului are aproape aceleasi efecte asupra organismului ca si stresul, inclusiv cresterea in greutate, nivel ridicat de cortizol, nivel oscilant al hormonilor tiroidei si valori marite de glucoza si insulina.
Oamenii ametiti de nesomn nu au tinere de minte, nu sunt capabili sa ia decizii, nu prea sunt motivati si nu reusesc sa faca fata prea bine stresului. Au probleme cu vocabularul si cu comunicarea, sunt predispusi la accidente, au probleme sa invete, sa judece limpede, sa analizeze sau sa socoteasca.
Lipsa de somn suficient ii face sa fie ametiti, epuizati, deprimati, iritati, stresati si nesociabili. Faptul ca sunt obositi le submineaza relatiile, distrugand chiar casnicii. Lipsa somnului are drept consecinta si acumularea de kilograme, pentru ca adesea oamenii obositi recurg la mancat ca la un mijloc de a ramane treji. Efectele daunatoare ale lipsei de somn se cumuleaza.
Lipsa de somn afecteaza si sistemul imunitar, asa ca suntem mult mai vulnerabili la raceli, infectii si boli. O singura noapte in care nu dormim bine poate reduce activitatea celulelor imunitare numite “ucigasi naturali” cu pana la 30 %; in aceste cazuri oamenii au devenit mai vulnerabili la infectii chiar de a doua zi, iar convalescenta dupa o boala, operatie sau chiar raceala se poate prelungi. Lipsa cronica de somn are efecte chiar si mai dramatice, inclusiv halucinatii, manii, reflexe incetinite, capacitate scazuta de a gandi, putand aparea sentimente de paranoia sau ostilitate.
Dupa un somn sanatos de noapte, este recomandat sa ne concentram activitatea pe racoare, dimineata si seara si sa ne odihnim in perioada cea mai calda a zilei. Oamenii care dorm la pranz sunt intr-o stare de spirit mult mai buna decat cei care nu o fac, demonstrand astfel nevoia noastra naturala de a lua o pauza la pranz.