Trei universități românești participă la primul lot de universități europene pilot, selectate în această vară și care vor deschide drumul spre cursuri personalizate și o mobilitate a studiilor unică în lume. Au existat 57 de propuneri înaintate Comisiei Europene și au fost aprobate 17 consorții universitare, ce reunesc 114 universități din 24 de state UE – conform cursdeguvernare.ro.
Ideea acestor alianțe transnaționale i-a aparținut președintelui francez Emmanuele Macron și a pornit de la nevoia de a face față competiției asiatice și transatlantice.
Aceste consorții au o strategie pe termen lung și promovează valorile și identitatea europeană. În centrul obiectivelor se află promovarea calității, a caracterului inluziv și competitivității învățământului superior european, prin consolidarea semnificativă a mobilității studenților și a cadrelor didactice.
Contractele au fost semnate la mijlocul lunii noiembrie, când au și fost lansate oficial primele 17 consorții europene.
Cele trei instituții românești și consorțiile din care fac parte:
Universitatea din București – membră a Consorțiului CIVIS (care mai cuprinde Universitatea Aix Marseille, Universitatea Națională și Kapodistriană din Atena, Universitatea Liberă din Bruxelles, Universitatea Autonomă din Madrid, Universitatea Sapienza din Roma, Universitatea din Stockholm și Universitatea Eberhard Karls din Tübingen).
Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) – membră în Consorțiul CIVICA, alături de Universitatea Bocconi (Italia), Universitatea Central Europeană (Ungaria), Institutul European Universitar (Organizație europeană interguvernamentală), Hertie School of Governance (Germania), Sciences Po (Franța) și Școala de Economie din Stockholm (Suedia).
Universitatea de Construcții București – Consorțiul CONEXUS-European University for Smart Urban Coastal Sustainability, din care mai fac parte Universitatea La Rochelle (Franța), Universitatea Agricolă din Atena (Grecia), Universitatea Klaipeda (lituania), Universitatea Catolică din Valencia (Spania) și Universitatea din Zadar (Croația).
Franța și Germania sunt statele cu cele mai multe instituții superioare de învățământ selectate în aceste prime universități europene, cu șase, respectiv cinci.
Fiecare consorțiu a primit cinci milioane de euro, prin Erasmus+, pentru formarea unei universităţi europene, iar instituțiile componente vor contribui cu un alt milion de euro. Durata acestui proiect – pilot este de trei ani, după care consorțiile se vor descurca pe cont propriu și vor putea cere finanțare pentru programe de cercetare dezvoltate în interiorul acestor structuri.
La selecția din vară au participat 11 universități românești, printre care și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, dar nu au fost selectate în acest prim lot.
Următorul apel a fost deschis și se va închide în februarie 2020.
Câteva elemente comune ale acestor consorții
- mobilitate mult mai mare a studenților și profesorilor
- carduri de student și diplome de licență care vor avea și mențiunea absolvent al Conrțiului din care face parte
- proiecte de cercetare comune
- transferarea rapidă a modelelor de bune practici
- acces la resursele didactice
- diplomele (de licență, master sau doctorat) vor menționa nu doar universitatea absolvită, ci și consorțiul european, ceea ce va crește prestigiul și va ajuta la recunoașterea studiilor. Va fi nevoie de regândirea cadrului legislativ.
- facilități de cercetare folosite în comun, acolo unde se poate
- acces la bibliotecile digitale (foarte bine dezvoltate în universitățile occidentale) ale universităților partenere
- interconectare digitală.
Materialul integral pe cursdeguvernare.ro