Curtea Constituțională a României a primit excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea alegerilor locale, ridicată la Tribunalul București, urmând ca ulterior să fie stabilită ședința de judecată în care aceasta va fi analizată.
Excepţia de neconstituţionalitate privind organizarea alegerilor locale într-un singur tur de scrutin, ridicată la Tribunalul Bucureşti de jurnalistul Liviu Avram, de la „Adevărul“, a ajuns marţi la Curtea Constituţională a României (CCR). Potrivit site-ului CCR, dosarul a fost repartizat la un judecător raportor şi se aşteaptă puncte de vedere de la Guvern, Parlament sau Avocatul Poporului, apoi se va stabili o zi pentru şedinţa de judecată.
Excepția înregistrată la CCR vizează prevederile art. 50 alin. 2 și art. 101 alin. 2 și 3 din Legea 115/2015 privind alegerile locale.
La art. 50 alin. 2 din Legea alegerilor locale se prevede că „pentru funcția de primar, candidații independenți trebuie să prezinte o listă de susținători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, 500 în cazul orașelor și 1.000 în cazul municipiilor, sectoarelor municipiului București, precum și în cazul municipiului București”.
La art. 101 alin. 2 se arată că „este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate”, iar la alineatul 3 se precizează că, „în caz de balotaj, se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar candidații care se află în această situație”.
CONTEXT
Tribunalul Bucureşti a admis sâmbătă, 16 aprilie, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de jurnalistul Liviu Avram asupra a două articole.
Acesta şi-a depus candidatura la Primăria Bucureşti ca independent, aducând o listă cu doar trei semnături. Candidatura a fost respinsă de Biroul Electoral pe motiv că n-a adus o listă cu susţinători de cel puţin 1% din totalul alegătorilor bucureşteni, aşa cum prevede Legea alegerilor locale. Candidatul a contestat decizia Biroului Electoral la Tribunalul Bucureşti, punând în discuţie, simultan, şi constituţionalitatea articolelor 50 şi 101 din respectiva lege.
Argumentaţia sa se bazează pe faptul că, dacă la intrarea în competiţia electorală, unui candidat i se impune un prag ridicat de exigenţă (1%, adică 18.000 de semnături, de exemplu, pentru Bucureşti, la candidaţii independenţi), la ieşire exigenţa scade, pentru că primarul este ales într-un singur tur, adică mandatul este atribuit candidatului cu cel mai mare număr de voturi şi nu celui care are majoritatea voturilor exprimate, aşa cum era până acum patru ani. Potrivit contestatarului, în forma sa actuală, Legea alegerilor locale încalcă dreptul de a alege, dreptul de a fi ales şi suveranitatea statului – prevăzute în Constituţie.