Zona industrială a Bulevardului Muncii și teritoriile adiacente se transformă prin intermediul unui „masterplan”- etapa de hârtie – ce prevede prefacerea unui teritoriu de 450 ha. Documentația cu caracter strategic de planificare se asumă prin hotărâre de consiliu local și este dusă la îndeplinire și implementare de Primăria municipiului Cluj-Napoca prin departamentele de specialitate.
Din punct de vedere al mobilității, teritoriul este echipat cu un bulevard de mare capacitate cu 4 benzi. Zona este dominată de spații industriale dezafectate.
Potrivit viziunii expuse în proiectul ce urmează să fie asumat de urbaniștii din Primărie în următoarea ședință a CTATU, bulevardul Muncii se va transforma într-un „teritoriu funcțional, rezilient, sustenabil”.
Bdul Muncii – din studiu în studiu
„Alături de proiectele de mobilitate care interacționează direct sau indirect cu teritoriul, prezentul studiu propune realizarea unui Ax major de distribuție de 7 km în cadrul teritoriului, paralel cu Bd-ul Muncii, la Nord de Someș, care va putea fi conectat sau continuat la extremități cu teritoriul orașului prin studii viitoare”, se arată în documentația ce va fi asumată de urbaniștii Primăriei.
-
Întoarcerea cu fata către râul Someș –
Cel mai important factor în urbanizarea teritoriului îl va constitui cumulul de investiții publice și private care împreună fiecare la scară micro sau macro vor genera o orientare a percepției spațiale către râul Someș și către oraș.
Ancore de dezvoltare –
Proiectul dezvoltat de Atelier RVD/Universitatea Tehnică Cluj-Napoca presupune dezvoltarea în viitor a Bdului Muncii cu axe de dezvoltare în plan cultural și verde.
Pol cultural – amplasat în peninsula formată de meandra Someșului în axul străzii Beiușului, cel mai apropiat punct al zonei de Nodul IRA Mărăști. Acest pol va putea conține una sau mai multe dotări culturale majore precum: muzeu, centru de artă, centru cultural, mediatecă, teatru sau alte asemenea. Dotarea va trebui să aibă impact și adresabilitate cel puțin metropolitană și să genereze un spațiu public adiacent semnificativ. Aceasta va avea rol de a crea punctul reper care să polarizeze întreaga zonă.
Polul verde – sportiv – amplasat de o parte și de alta a raului Someș în lungul acestuia, în capătul vestic al pistei aeroportului, de la Centura TR35 la Stația de epurare. Acest pol va putea integra, alături de un parc verde semnificativ ca suprafata cu access direct pe ambele maluri ale Someșului, funcțiuni precum: bazin olimpic, centrul de atletism, clădiri pentru sporturi indoor, centre de escaladă, skatepark, piste de carturi, moto-cross, moto & velo-trial, centru pentru sporturi nautice caiac/canoe, etc.
Etapizare priorități: 1-5 ani
– Podul nou Fabricii de Zahar
– Irigarea cu mijloace de transport public și piste velo a noii conexiuni formate pe strada Fabricii de Zahar
– Restructurarea podului Beiușului, extinderea și funcționalizarea străzii Beiușului până în Bd-ul Muncii
– Axul Velo Metropolitan în lungul Someșului
Sunt încurajate dezvoltările de poli noi în teritoriu, inclusiv cele ce atrag locuirea și mixul de funcțiuni pentru deservire zonală. Sunt încurajate evenimente, activități și investiții efemere ce pot pune în lumină sau activa diverse zone, spații publice, clădiri, funcțiuni și pot fi agreate și investiții adaptabile/ transformabile cu un caracter temporar înțeles într-o perspectivă de lungă durată, care nu afectează fundamentele conceptuale ale prezentului studiu.
Etapizare priorități: 5-15 ani
– Centura TR-35
– Pod nou, restructurare și conectivitatea străzii Voroneț cu str. Branului
– Polul cultural – Ansamblu de dotări culturale majore precum: muzeu, centru de artă, centru cultural, mediatecă, teatru, centru de evenimente, congrese si expozitii, sau alte asemenea.
– Polul sportiv – parc verde semnificativ în lungul Someșului, funcțiuni precum: bazin olimpic, clădiri pentru sporturi indoor, centre de escaladă, skatepark, piste de carturi, moto-cross, moto-trial, etc.
Etapizare priorități: 15-25 ani
– Extinderea liniei tramvaiului până după stația de epurare
– Metrou
Suplimentar există o serie de măsuri cu aplicabilitate continuă:
– trebuie prioritizate investițiile publice care sprijină extinderea și densificarea rețelei de transport public
– trebuie continuate măsurile de prioritizare a transportului public în detrimentul automobilelor o dată cu noile investiții în infrastructură.
Proiecte conexe
• Nod IRA Mărăști – proiect complex de legătură denivelată între DN1 cu str. Beiușului, str. Soporului, str. Răsăritului și str. Câmpul Pâinii, inclusiv restructurarea străzii Beiușului
• Bulevard colector de legătură intre str. Beiușului și str. Fânațelor
• Pasaj denivelat – str. Fabricii de Zahăr intersecție cu linia ferată și restructurarea străzii Fabricii de Zahăr
• Restructurare str. Bobâlnei, inclusiv conectivitate cu str. Fabricii de Zahar
• Restructurare str. Branului , str. Vidrei și intersecția cu DN1
• Axa Verde de mobilitate Nord-Sud din estul orașului; ansamblu de proiecte corelate ce va lega Pădurea Clujenilor de: Axul verde in lungul Somesului si parcurile aferente, Băile Someșeni, parcul Est, Baza Sportivă Gheorgheni, Livada Plloacsai, Parcul Borhanci, pădurea Făget
• Relocare/îngropare parțială rețele de electricitate mare capacitate
• Extinderea capacității a stației de epurare
• Realizarea unei baze noi de Bus/Tramvai de capacitate ridicată
• Plan de urbanizare integrată în zona dealul Steluța-Fânațelor pe componenta de locuire
Regenerarea urbană a bdului Muncii va presupune etape, precum: contract de restructurare, exproprieri și parteneriate public-private.
Așa-numitul masterplan pentru prefacerea Bdului Muncii va fi transpus în realitate în viitor.