Drumurile judeţene au fost şi rămân principalele probleme şi preocupări ale preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj. Un raport al activităţii preşedintelui Alin Tişe a fost transmis printr-un e-mail colegilor săi din PNL pentru a le oferi acestora informaţii cu privire la faptul că se mişcă lucrurile în judeţ, că banii contribuabililor sunt îngropați bine-n asfalt. Cu ce se laudă Alin Tişe la partid după prima jumătate din acest an?
Asfaltările, modernizările şi întreţierea de drumuri pare a fi mai nou sloganul preşedintelui Alin Tişe. Cel puţin acest lucru reiese din mailul intern de informare şi bilanţ al primului semestru din acest an transmis colegilor de partid. Darea de seamă, însoţită de fotografii exepţionale cu drumurile pe care s-a turnat covor asfaltic (dar de unde lipsesc cu desăvârșire rigolele și alte lucrări de bun simț care să lungească viața acestor inutile aruncări cu asfalt pe drumurile Patrie), pare a fi una ce prezintă planul cincial privind recolta de castraveţi la hectar dpe care o oferă actualul președinte al CJ Cluj inclusiv colegilor săi de partid. Cum ar fi să ne mai mirăm despre ce castraveți vinde restului populației?
“Bilant după primul semestru 2017: 23 de drumuri judeţene au beneficiat de lucrări de modernizare sau întreţinere. În ceea ce priveşte drumurile judeţene pe care s-au finalizat sau se află în plină desfăşurare ample lucrări de investiţii, respectiv de reabilitare şi modernizare, acestea sunt: DJ 107 N Someşu Rece – Gura Râşca, DJ 109B Fundătura – Corneşti, ,DJ 108B Viile Dejului – Bobâlna – limită cu judeţul Sălaj, DJ 108C Mănăstireni – Călata – Mărgău – Scrind, DJ 161H Suatu, DJ 107L Petreştii de Jos – Lita, DJ 107R Muntele Băişorii (staţiunea Băişoara) – Muntele Mare (pârtia de schi Buscat), DJ 103J Sâncrai, DJ 151C Tritenii de Jos.
În acelaşi timp, drumurile judeţene pe care s-au încheiat sau se află încă în derulare lucrări de întreţinere curentă şi periodică sunt: DJ 109E Viile Dejului – Cetan – Vad, DJ 109D Gherla – Nicula – Săcălaia, DJ 108C Gârbău – Aghireş – Leghia, DJ 107L Turda – Petreştii de Jos, DJ 103G Aiton – Gheorgheni, DJ 109C Gherla – Ţaga – Sucutard, DJ 161C Aluniş, DJ 107R Băişoara – Muntele Băişorii, DJ 103L Mănăstireni – Râşca, DJ 103K Căpuşu Mare – Agârbiciu – Dângău – Râşca – Beliş, DJ 161A Apahida – Cojocna, DJ 161 (Sărata, Dăbâca şi Bonţida), DJ 161G Sucutard – Chiriş, DJ 161K Sucutard – Mureşenii de Câmpie – Sava – Căian.
Lucrări de investiţii şi modernizare: DJ 108B Viile Dejului – Bobâlna – limită cu judeţul Sălaj: reabilitare poduri, covor asfaltic. DJ 107L Petreşti – Lita: acostamente, montare podeţe, refacere suprastructură pod, covor asfaltic. DJ 107R Muntele Băişorii – Muntele Mare: aşternere strat balast, ziduri de sprijin. DJ 103J Sâncrai: consolidare pod. DJ 107N Gura Râşca – Someşul Rece: acostamente, şanţuri. DJ 151C Tritenii de Jos – limită judeţul Mureş: casete.
Lucrări de întreţinere: DJ 103K Căpuşu Mare – Dângău – Râşca – Beliş: plombări, burduşiri, cosiri vegetaţie, covor asfaltic. DJ 161A Apahida – Cojocna: plombări, burduşiri, şanţuri. DJ 161 Sărata: curăţare şanţuri, reprofilare drum. DJ 161K Mureşenii de Câmpie – Sava – Căian: şanţuri. DJ 161 Gădalin – Bonţida – DN 1C: plombări cu BA16, plombări cu emulsie bituminoasă, tratare burduşiri, şanţuri, reprofilare cu scarificare şi cilindrare pe sectorul pietruit. DJ 109C Gherla – Fizeşu Gherlii: burduşiri. DJ 107T Măguri Răcătău – Măguri: reprofilare drum cu adaos de piatră spartă cu cilindrare. DJ 107R Făget – Ciurila: plombări, burduşiri”, se arată în mailul transmis pe circuit închis colegilor din PNL.
Dacă ulterior modernizărilor și budușirilor realizate de CJ Cluj la drumurile județene verificarea este făcută de vicepreşedintele Vakar Iştvan cu maşina de teren, aşa cum s-a petrecut recent cu drumul din Bonţida, rămâne ca toţi clujenii să îşi achiziţioneze maşini 4×4 pentru a putea circula pe acestea.
Iar dacă verificarea o facem noi, cei de la Ziar de Cluj, așa cum am făcut recent pe drumul spre Muntele Băișorii, rămâne ca toți clujenii să se-ntrebe de după un an apar gropi, sau drumurile pleacă la vale. Simplu: în general doar se aruncă asfalt pe aceste drumuri, fără a se realiza lucrărle care să dea stabilitate asfaltărilor: drenuri, rigole, protecție drumuri adiacente, subzidiri șamd. După cum s-a văzut în imaginile publicate de Ziar de Cluj, nici nu se răcise bine comunicatul lui Alin Tișe și pe drumul de la Muntele Băișorii se revărsaseră torente de bolovăniș și pietriș. Ne este și frică să întrebăm când vor fi și semnalizate corespunzător aceste drumuri…
Printre activităţile raportate ca mari realizări semestriale se regăseşte promovarea Clujului peste hotare, în Republica Modova.
“Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj, a participat împreună cu Ansamblul „Rapsodia Someșană” al Companiei de Transport Cluj și Grupul tradițional „Mărișana” din localitatea Mărișel, în perioada 28 iunie – 3 iulie 2017, în Chișinău, la Festivalul Internațional ,,Ștefan cel Mare și Sfânt” – ediția a IV-a și la Festivalul Internațional de Folclor ,,Cântă cucu-n Bucovina”. Aceste activități cultural-artistice de peste Prut s-au desfășurat în baza acordului de parteneriat încheiat la începutul acestui an împreună cu Centrul Cultural European ,,Dacia” din Chișinău – Republica Moldova, acord ce are ca scop realizarea unor evenimente comune în vederea promovării celor două țări în domenii precum cultură, artă, tradiții și obiceiuri, port popular și conservarea și promovarea patrimoniului cultural comun”.
Alin Tişe îşi doreşte continuarea colaborării cu “fraţii” de peste Prut.
“Participarea la aceste festivaluri organizate la Chișinău a constituit pentru noi o oportunitate în plus de a promova valorile și tradițiile clujene. Desigur, dorința noastră este aceea de a continua colaborarea și de a avea relații cât mai strânse cu frații noștri de peste Prut de care ne leagă atâtea lucruri”, a declarat președintele Consiliului Județean Cluj, domnul Alin Tișe.
După ce a dorit schimbarea directorului David Ciceo, preşedintele CJ Cluj se laudă cu creșterea record a traficului aerian pe Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj. Doar în primele șase luni ale acestui an, pe aeroportul clujean s-a înregistrat un număr de 1.230.357 de pasageri, cu nu mai puțin de 63% mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, când traficul de pasageri a fost de 735.517 persoane.
„Asistăm la o creștere cu adevărat spectaculoasă, dar pe deplin justificată, a tuturor indicatorilor de trafic ai aeroportului clujean. Este, fără îndoială, ceea ce am urmărit, ca investițiile extrem de consistente pe care le-am făcut la acest obiectiv să genereze rezultate pe măsură” – a declarat președintele Consiliului Județean Cluj Alin Tișe.
La sfârşitul lunii iunie, consilierii judeţeni au votat o nouă suplimentare a bugetului alocat lucrărilor la drumurile județene. Plenul reunit al forului administrativ județean a hotărât rectificarea pozitivă a bugetului cu suma de 3.500.000 lei pentru continuarea lucrărilor de modernizare și întreținere curentă a rețelei de drumuri județene.
“Este o veste bună pentru clujeni întrucât în acest fel vor putea beneficia de lucrări de reparații și de modernizare o serie de drumuri extrem de importante. Hotărârea de astăzi este o nouă dovadă a faptului că drumurile județene reprezintă cu adevărat prioritatea zero a acestui mandat”, a declarat Președintele Consiliului Județean Cluj, domnul Alin Tișe
Fără a reaminti situaţia juridică a Muzeul „Octavian Goga” Ciucea, clădire revendicată la un pas de a fi peirdută de instituţia CJ Cuj, preşedintele Tişe anunţă tabăra de vară de la Ciucea.
„Vernisajul expoziţiei de vară a Şcolii de Arte Cluj la Muzeul „Octavian Goga” Ciucea Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda” și Muzeul Memorial „Octavian Goga” Ciucea, instituții de cultură care funcționează în subordinea Consiliului Județean Cluj, organizează în perioada 28 iunie – 1 septembrie 2017, la Muzeul „Octavian Goga” din Ciucea, Expoziţia de vară cu lucrările de pictură şi grafică realizate în iulie 2016, în cadrul „Tabărei de arte vizuale Dej”, de către cursanţii Şcolii de Arte Cluj.
Cea mai mare realizare din prima jumătate a acestui an a instituţiei condusă de Tişe rămâne fără îndoială desfăşurarea celei de a treia ediţii a târgului Produs de Cluj la Floreşti.
“De pe lista locaţiilor unde caravana Produs de Cluj poposeşte şi anul acesta nu putea lipsi Floreştiul, cea mai mare comună din România. Suntem convinşi de faptul că floreştenii vor participa într-un număr foarte mare la acest târg şi vor aprecia exponatele prezentate de partenerii noştrii”, a declarat domnul Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj.
Nu știm dacă a mai cântat Pomohaci, un veșnic abonat al acetui brand al CJ Cluj.
Este surprinzător faptul că în rapotul de activitate transmis colegilor de partid nu se regăseşte niciun rând scris despre stadiul lucrărilor la Centrul de Manangement Integrat al Deşeurilor. Și nici despre stadiul lucrărilor procurorilor DNA la anchetarea hoțiilor produse pe drumul Răchițele – Ic Ponor.
Și-ar mai fi niște omisiuni, dar promitem să revenim.