Cristina Burciu a fost aleasă deputat în anul 2016. De atunci, a trecut prin Parlament ca rața prin „Apă Arieș”, regia pe care a condus-o înainte. Din funcția de director la Compania de Apă „Arieș”, Cristina Burciu a fost propulsată, pe linie de partid, direct deputat în Parlamentul României, unde a avut parte, până acum, de o vacanță pe banii celor care au ales-o.

În Parlament, la fel ca la regia de apă, Cristina Burciu a încasat sume frumoase pentru o activitate inodoră, incoloră, insipidă, ca apa! De profesie economist, aflată la al doilea mandat, Cristina Burciu a reușit să demonstreze că, uneori, în viața politică se aplică o altă matematică: 1 (mandat deputat PSD) + 0 (activitate parlamentară) + 1 (mandat PNL) + 0 (activitate parlamentară) egal 0 beneficii pentru cetățeni. Traseismul nu se pune la activitate în slujba cetăţenilor, ci doar la cea în interes personal.

CITEŞTE:

Cristina Burciu s-a azvârlit în barca PNL

CITEŞTE:

JALNIC! Emil Boc a ajuns să justifice TRASEISMUL

CITEŞTE:

FELICITĂRI clujenilor care au stat în frig că le distrugea PSD Justiţia, Dreptatea şi Adevărul! Vor vota pe 6 decembrie o Burciu boită PSD cu pălărie PNL

CITEŞTE:

A meritat să îi votați? Cristina Burciu, deputatul cu activitate redusă care s-a parașutat de la PSD tocmai la PNL și acum mai vrea un mandat

CITEŞTE:

Traseista Cristina Burciu a fost ”jignită” de Silviu Mănăstire care i-a zis la un chef că e ”o pesedistă ordinară”. Păi ea și cu Cristi Matei, primarul din Turda ce altceva sunt?

În fine, inutilitatea aceasta politică (pentru comunitate, nu pentru ea însăşi), a prins glas azi în presa de chitanţier să ne anunţe că este coiniţiator la o lege care transformă cabinetele medicilor de familie în unități sanitare de utilitate publică. Ia să vedem noi utilitatea acestei coiniţiative legislative ouată după 8 ani de dormit pe bani publici:

„Chiar dacă art. 74 din Legea nr. 95/2006 stipulează în prezent acordarea de către autoritățile locale a unor facilități și stimulente pentru instalarea medicilor și pentru înființarea și funcționarea cabinetelor de medicină de famiIie, era imposibilă semnarea unor contracte de comodat, din cauza unor prevederi legislative aflate în vigoare. Din cauza faptului că, spre deosebire de spitale, cabinetele de medicină de familie nu erau declarate prin lege ca fiind unități de utilitate publică, autoritațile locale nu puteau decide darea în folosință gratuită a spațiilor aflate în proprietatea publică către medicii de familie”.

Prin urmare „noutatea” este că unii medici de familie, agreaţi de către primari (şi va trebui să urmărim cu atenţie aceste agreeri), vor beneficia de spaţii gratuite de acum în colo. Cam atât cu utilitatea sanitară de utilitate publică: e pentru câţiva, nu pentru bolnavi, dar e împachetat de marmotă în staniolul utilităţii sanitare!

Dar cel mai distractiv este felul în care neuronul lui Schroedinger se zbate să ne explice, într-un limbaj căznit-buruienos de ce e atât de util „pentru cetăţean” (care n-are niciun beneficiu din gratuitatea cu care se acordă un spaţiu):

„În aceste condiții, proiectul legislativ era imperios necesar, mai ales din perspectiva faptului că, în prezent, există multe proiecte asumate de către administrațiile locale, în scopul facilitării accesului unui număr cât mai mare de cetățeni la asistența medicală primară. Mai mult, în ultima perioadă am asistat la o diminunare drastică a numărului unităților medico-sanitare din țară, mai ales în mediul rural, unde asistența medicală primară este asigurată doar într-un procent de 40%”.

Bla-bla-bla-bla. Aka dacă se dă gratuit o să se înghesuie gratuit medicii de familie la ţară? Păi li s-au mai oferit facilităţi şi spaţii gratuite şi nu s-au înghesuit. Nu, această lege este pentru oraş şi nu pentru oricibne, ci pentru cine are pile, cunoştinţe şi relaţii la primărie.

Dacă prin această lege se acordau bani în plus la cabinetele medicilor de familie, apartură de ultimă generaţie sau măcar se punea la punct sistemul digital al CNASA, să nu pice zilnic ca neuronul deputatei, înţelegeam uitilitatea sanitară publică. Aşa este doar o mânărie legislativă şi atât.