Sirenele maşinilor ISU solicitate pentru stingerea incendiilor se aud pretutindeni în oraş.
Doar sâmbătă şi duminică a fost solicitată inerventia pompierilor pentru a stinge 62 de incendii de vegetaţie din judeţ. 122 de astfel de incendii au avut loc anul acesta, iar mai mult de jumătate au fost semnalate în acest sfârşit de săptămână.
Doar sâmbătă au fost incendiate 18 mirişti din municipiul Cluj-Napoca. Toate aceste focuri au fost puse ilegal.
Agenţiile pentru Protecţia Mediului emit, la solicitarea deţinătorilor legali de terenuri, acceptul pentru desfăşurarea activităţii de incendiere doar în următoarele cazuri şi în baza următoarelor acte:
-notificare către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă;
-notificare către Garda Naţională de Mediu- Comisariatele Judeţene;
-act doveditor de la Direcţia Fitosanitară privind prezenţa bolilor sau dăunătorilor pe terenurile care fac obiectul solicitării;
-acceptul primăriilor din localitatea/localităţile unde se află terenul.
Evident, dacă oamenilor le este lene să îşi are terenurile, de ce s-ar obosi să meargă după acte?
În 2017, la APM Cluj, nu a fost depusă nicio solicitare pentru arderea miriştilor. Practic, toate aceste incendieri necontrolate sunt considerate „mâini criminale”.
Miriştile, stuful, tufărisurile sau vegetaţia ierboasă nu pot fi arse fără acceptul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Cluj şi fără informarea, în prealabil, a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă. Arderea miriştilor şi a resturilor vegetale este strict interzisă dacă nu se impune că o măsură de carantină fitosanitară, pentru prevenirea răspândirii unor boli sau dăunători specifici. (art. 94, OUG 195/2005, privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006 cu completările şi modificările ulterioare).
Şi la nivel naţional este îngrijorătoare situaţia
În ultimele 48 de ore, s-au înregistrat peste 800 de incendii. Comparativ cu media zilnică obişnuită, pompierii militari au fost solicitaţi la de şase ori mai multe intervenţii de stingere.
Odată cu venirea primăverii şi încălzirea vremii, la nivel naţional se înregistrează o creştere semnificativă a numărului de incendii. Faţă de media zilnică a anului trecut (76 incendii), în cele două zile s-au produs de şase ori mai multe evenimente, soldate cu pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale însemnate.
În acest sfârşit de săptămâna, 892 de incendii au mistuit sute de hectare de vegetaţie uscată şi mai multe gospodării din întreagă ţară, fiind necesară intervenţia pompierilor pentru localizarea şi stingerea acestora. Cele mai multe arderi necontrolate s-au înregistrat în judeţele Argeş, Caraş-Severin, Prahova, Sibiu, Suceava şi Timiş, pe fondul activităţilor de igienizare derulate în această perioadă. Dar nici Clujul nu e departe de acest „top”.
Utilizarea focului deschis pentru curăţarea terenurilor, în condiţii de vânt şi fără respectarea măsurilor obligatorii de protecţie, constituie factori determinanţi de întreţinere şi favorizare a propagării incendiilor, care de multe ori afectează locuinţele semenilor sau fondul forestier.
Nerespectarea prevederilor legale privind interzicerea arderilor de vegetaţie uscată atrage după sine aplicarea sancţiunilor contravenţionale, cu amenzi cuprinse între 3.000 – 6.000 lei pentru persoane fizice, respectiv între 25.000 – 50.000 pentru persoane juridice.
Ce e de făcut?
Măsuri de prevenire:
• Utilizarea focului deschis în locuri cu pericol de incendiu şi pe timp de vânt este interzisă;
• Realizarea arderii doar în locuri special amenajate, cu respectarea măsurilor ce se impun pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi;
• Supravegherea permanentă a arderii, precum şi stingerea jarului, după terminarea activităţii;
• Utilizarea focului deschis la distanţe mai mici de 40 m faţă de locurile cu pericol de explozie (gaze şi lichide combustibile, vapori inflamabili, explozivi etc.), respectiv de 10 m faţă de materiale sau substanţe combustibile (lemn, hârtie, textile, carton asfaltat, bitum, ulei etc.) este interzisă;
• Asigurarea mijloacelor tehnice pentru stingerea de îndată a focului (rezervor cu apă, găleţi, lopata, sapă, cazma), atunci când acesta scapă de sub control;
• Responsabilizarea adulţilor în ceea ce priveşte jocul copiilor cu focul şi accesul acestora la sursele de foc (chibrituri, brichete, lumânări, lămpi cu gaz etc).
Conform datelor statistice gestionate la nivelul IGSU, în anul 2016 s-au derulat 11.165 intervenţii pentru stingerea incendiilor de vegetaţie uscată şi mirişti. În urmă acestora, pompierii au salvat 26 adulţi şi 5 copii, precum şi bunuri în valoare de 214 milioane lei. Din păcate, două persoane şi-au pierdut viaţă, iar alte 22 au avut de suferit din cauza acestui tip de risc.
Foto: bittv.info