Motto: „Nu avem CMID, dar Consiliul Județean a zis că-l termină până în septembrie.” – Emil Boc, iunie 2019.
În data de 1 iulie va intra în vigoare Ordonanța de Urgență numărul 74/2018, privind colectarea selectivă a deșeurilor. De atunci încolo, toți românii vor trebui să își strângă deșeurile în patru fracții.
Până acum, municipalitatea clujeană s-a lăudat cu cca 100 de platforme subterane, plus alte 200 de asemenea tomberoane îngropate, din bani publici. Câte din ele sunt funcționale, câte din aceste platforme subterane metalice sunt amplasate în curtea instituțiilor de învățământ preuniversitar, unde reprezintă un pericol pentru copii, acest aspect nu a intrat în analiza specialiștilor din administrația locală.
În schimb, cu o lună înainte de termen (1 iulie 2019), adică la limită, Primăria Cluj-Napoca anunța dezbateri pe tema colectării selective cu Asociațiile de Proprietari. Dar ce să vezi? Membrii acestor asociații nu s-au arătat interesați de subiect…
Or fi știind ei ceva. Dotările logistice lipsesc cu desăvârșire, chiar dacă termenul de implementare a colectării pe patru fracții este tot mai aproape.
Despre cât de ne-pregătit este municipiul Cluj-Napoca în această privință, puteți afla detalii accesând link-ul de mai jos:
Să ne referim, mai întâi, la costuri:
Primele 100 de platforme subterane au stors bugetul public de cca 5.361.985.44 lei, fără TVA.
Alte 200 de platforme au secătuit bugetul public de 10.200.000 lei, fără TVA.
Da, în aceste condiții, adică fără a dispune de o rampă ecologică de gunoi, mai precis de un Centru de Management Integrat al Deșeurilor (CMID), Primăria Cluj-Napoca a continuat să se joace de-a ecologia.
Pentru a spăla oarecum imaginea reziduală a municipalității clujene, Emil Boc a mai postat câteva imagini virtuale ce ar fi trebuit să convingă clujenii că în municipiu colectarea a devenit inteligentă, chiar dacă tomberoanele din cartierele orașului sunt doldora de gunoaie adunate la grămadă, de tomberoane ce nu sunt golite eficient de firmele de salubritate și de puncte de colectare ce nu sunt îngrădite, devenind loc de parcare sau, mai grav, spațiu de joacă pentru copii.
sursă captură: emil boc/pagina personală de facebook
Carevasăzică, amendarea clujenilor începe din data de 1 iulie: formule precum „plătești cât arunci” au devenit un simbol al incompetenței și lipsei de real interes al municipalității lui Boc pentru ecologie.
Vorba aia, cu un sistem inteligent de colectare selectivă nu se face decât reclamă.
Iar aceasta în condițiile în care deputatul clujean Emanuel Ungureanu a surprins ipocrizia în care se scaldă Emil Boc cu întregul aparat administrativ: în curtea Primăriei Cluj-Napoca gunoaiele dau pe-afară, nu există o platformă subterană de colectare a deșeurilor, iar tomberoanele sunt închise cu lacăt.
„Zilele acestea Primăria a anunțat cu surle și trâmbițe un program prin care impune clujenilor să colecteze selectiv deșeurile. Un lucru absolut normal, un lucru bun! Dar, în comunicatul Primăriei, a apărut că «noi suntem primii», că noi, clujenii, suntem cei mai tari. Trebuie să ne concentrăm însă pe model! Cum să selecteze clujenii deșeurile luând ca exemplu Primăria?”, a notat recent, Emanuel Ungureanu.
sursa captură: emanuel ungureanu/pagina personală de facebook
Cu alte cuvinte, cerințele impuse cetățenilor nu sunt respectate nici măcar de către Emil Boc&Co.
Primele 100 de platforme subterane pentru colectarea deșeurilor menajere în municipiul Cluj-Napoca au fost achiziţionate în 2017 – nepermis de târziu – iar primul punct gospodăresc îngropat a devenit operațional în luna noiembrie a aceluiaşi an, în Mănăştur.
În timp ce primarul Emi Boc declara, în anul 2016, că la Cluj această iniţiativă este un sistem „pilot”, în alte oraşe din ţară acesta era implementat integral de mai bine de 3 ani.
S-a început cu sfârșitul. Neavând o rampă de gunoi care să funcționeze conform standardelor europene, Emil Boc a hotărât să salveze aparențele. Iată cum municipiul Cluj-Napoca a început să-și îngroape gunoaiele din cartiere, pentru ca ulterior, acestea să i-a drumul spre Pata Rât.
Societatea bihoreană Euriteh SRL a câştigat licitaţia pentru îngroparea punctelor gospodărești, iar proiectul prevedea şi amplasarea de astfel de platforme în școlile și în liceele din oraș (Școala Horea, Liceul Ana Aslan, Liceul Nicolae Bălcescu, Liceul Avram Iancu și Colegiul Edmond Nicolau, etc.). Lucrările s-au încheiat în toamna lui 2018.
Mai exact, lucrările au fost recepționate, fără a mai fi verificate în teren.
Tot atunci, presa docilă a preluat imaginile publicate de domnul siti menejer, Gheorghe Șurubaru, și a anunțat triumfalist: școlile din Cluj vor avea…gunoiul îngropat. Realitatea din teren era însă, diferită.
În 2018, la doi ani de la începerea acestui proiect, punctele de colectare selectivă a deșeurilor au fost amplasate în mai multe cartiere ale orașului. Conform datelor oficiale.
Din păcate însă, dincolo de sortarea separată, realizată cu chiu, cu vai, de către cetățeni, deșeurile sunt colectate la grămadă de către reprezentanții firmelor de salubritate.
Cu toate că nici măcar vechea rampă de gunoi nu a fost închisă în totalitate, Primăria a ”avansat” la soluții moderne de colectare a deșeurilor. Gunoaiele orașului sunt depozitate pe o rampă temporară, amplasată în vecinătatea vechii rampe de deșeuri.
Curat murdar.
Ce știm, în schimb, despre CMID? Că acesta nu există, dar va deveni operational DUPĂ ce în municipiul Cluj-Napoca se va da startul colectării pe 4 fracții.
Da, conform declarației domnului Emil Boc, Centrul de Management Integrat al Deșeurilor va fi gata, poate, din toamnă:
„Nu avem CMID, dar Consiliul Județean a zis că-l termină până în septembrie.” – Emil Boc, iunie 2019
Iar asta nu e tot.
Cele 200 de platforme subterane nu acoperă nici un sfert din necesitatea municipiului Cluj-Napoca.
Deși s-a lăudat cu 200 de platforme subterane, cu campanii de informare masive, cu pungi de gunoi și pubele colorate, Primăria Cluj-Napoca a rămas cu lauda. Cel puțin în teren, situația e dezastruoasă. În teorie, fiecare punct de colectare a deșeurilor ar trebui să aibă patru pubele, fiecare de o altă culoare. Ghenele ar trebui colorate în negru (deșeuri menajere), galben (plastic și metal), verde (sticlă) și albastru (hârtie și carton). Cei care stau la case ar trebui să primească pungi colorate după schema de mai sus. Iar oamenii ar trebui să știe cum să sorteze gunoiul.
Puțini știu, probabil, că în pubela pentru hârtie nu avem voie să aruncăm hârtiile lucioase sau șervețelele cu resturi de mâncare. Sau că recipientele din plastic trebuie spălate înainte să le aruncăm în pubela galbenă. Sau că geamurile nu se aruncă în pubela verde.
De fapt, la cum arată Clujul, puțini știu că în câteva zile va trebui să sortăm gunoaiele.
Logistica, lipsește. Programele de informare ale clujenilor, lipsesc. Municipalitatea nu a luat în calcul măcar o perioadă temporară, de 3 luni, prin care să probeze modul în care se desfășoară colectarea pe 4 fracții.
În schimb, administrația clujeană a anunțat termenul limită: 1 iulie 2019. Și valoarea amenzilor cu care îi va taxa pe cetățenii care nu adună selectiv.
Încă o dată – fără logistică, dar cu un proiect încropit pe genunchi.
La ce bun toate aceste demersuri când toate gunoaiele județului sunt depozitate la Pata Rât? Unde, nici vorbă să fie prelucrate…
Preocuparea pentru ecologie a autorităților locale și județene este mai mult decât artificală.
Această harababură a deșeurilor este extrem de costisitoare, iar din fondurile alocate pentru proiectele de ecologizare a municipiului se înfruptă firmele abonate de ani de zile la contractele pe bani publici.
Iar aceste lucruri sunt cât se poate de evidente: Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) este în continuare nefuncțional.
În 2011 au început lucrările la această investiție, dar nici acum nu sunt gata. În aprilie 2018, conducerea Consiliului Județean Cluj anunța că lucrările vor fi încheiate în același an, potrivit contractului semnat în 2016. Termenul a fost însă depășit, iar șansele să fie încheiate lucrările anul acesta sunt minime, în condițiile în care stadiul proiectului era evaluat la doar 39%.
Din 2012 și până în august 2018, Consiliul Județean Cluj a plătit următoarele sume pentru realizarea Centrului de Management Integrat al Deșeurilor:
2012: 6.531.522,76 lei, cu TVA (sursa – fonduri europene) – suma reprezintă plata către Confort SA, contravaloarea certificatelor interimare de plată nr. 1 și nr. 2
2013: 38.666.586,32 lei, cu TVA (sursa – Fondul European de Dezvoltare Regionala) – suma reprezintă plata catre Atzwanger Spa reprezentând contravaloarea Certificatelor interimare de plată nr. 4, 5, 6 și nr. 7
2014: 13.871.232,92 lei, cu TVA (sursa – Fondul European de Dezvoltare Regionala) – suma reprezintă plata catre Atzwanger Spa reprezentând contravaloarea Certificatelor interimare de plată nr. 8 și nr. 9
2017: 33.036.724,11 lei, cu TVA (sursa – Fonduri de coeziune si bugetul judetului Cluj) – suma reprezintă plata catre Kranz SA reprezentând contravaloarea Certificatelor interimare de plată nr. 1, 2, 3, 4 și nr. 5
2018: 5.611.459,23 lei, cu TVA (sursa – Fonduri de coeziune si bugetul judetului Cluj) – sursa reprezintă plata catre Kranz SA reprezentând contravaloarea Certificatelor interimare de plată nr. 6 și nr. 7.
Cu gunoaiele lăsate vraiște, Primăria Cluj-Napoca va aplica amenzi usturătoare în cazul cetățenilor ce nu colectează selectiv: fără logisitcă, fără tomberoane colorate pentru cele 4 fracții, fără saci persoanlizați, fără o pregătire prealabilă a cetățenilor, fără suficiente platforme subterane, dar va continua să colaboreze cu aceleași firme ce uită să ridice gunoiul peste week-end.
Din banii clujenilor.