Chiar daca titlul de Capitala Europeana a Tineretului ar trebui sa insemne un accent pus pe viata si dezvoltarea culturala, sociala, politica si economica legate de tineret, la Cluj, programul se rezuma la un festival de patru zile de muzica electronica. Untold Festival este main event-ul Cluj 2015 si, din pacate, printre foarte putinele evenimente care marcheaza acest an. Oamenii de cultura ai Clujului, voci cu rezonanta, de la directorul TIFF, Tudor Giurgiu, pana la fostul ministru al invatamantului, Andrei Marga, condamna lipsa de viziune a proiectului finantat din bani publici.
Capitala Europeana a Tineretului este titlul acordat unui oras european pe o perioada de un an, in timpul caruia se va acorda sansa de a prezenta printr-un program multilateral viata si dezvoltarea culturala, sociala, politica si economica legate de tineret. Desemnarea municipiului Cluj-Napoca pe post de Capitala Europeana a Tineretului 2015 a fost luata la Maribor, in Slovenia, de catre Forumul European al Tineretului (European Youth Forum, EYF) care coordoneaza si promoveaza acest proiect.
Emil Boc declara, imediat dupa desemnarea titlului, ca acest lucru reprezinta o recunoastere a dimensiunii europene a orasului si pasaportul pentru castigarea statutului de Capitala Culturala Europeana in 2021. Mai mult, spunea tot Emil Boc, noul statut va aduce o mare vizibilitate a Clujului in plan european, va duce la atragerea unui numar mare de turisti si va deschide posibilitatea de noi investitii.
„La Maribor, in Slovenia, s-a luat decizia finala privind orasul care va avea in 2015 statutul de Capitala Europeana a Tineretului 2015. Suntem foarte bucurosi pentru obtinerea acestui titlu, suntem primul oras din Romania care a castigat acest statut. Pentru noi inseamna o recunoastere a dimensiunii europene a orasului si reprezinta pasaportul pentru 2021 pentru statutul de Capitala Culturala Europeana, o reconfirmare a faptului ca avem ce arata Europei. Avem valori europene si putem oferi modele de bune practici recunoscute in UE. Acest statut va aduce o mare vizibilitate a Clujului in plan european, va duce la atragerea unui numar mai mare de turisti cu 20 la suta, Europa ne va vizita la noi acasa, va deschide posibilitatea de noi investitii si la promovarea valorilor noastre locale„, a spus Boc.
Emil Boc a afirmat atunci ca finantarea proiectului va proveni din fonduri locale, nationale, europene si private, din partea mediului de afaceri.
„Proiectul Capitala Europeana a Tineretului 2015 este sprijinita si de Ministerul Culturii si de cel al Educatiei. Cluj-Napoca este un oras al tinerilor, avem peste 100.000 de studenti, la care se adauga alte categorii de tineri„, a spus acesta.
Statutul de Capitala Europeana a Tineretului a fost introdus in anul 2009, cu orasul Rotterdam (Olanda), urmat de Torino (Italia) in 2010, Anvers (Belgia) in 2011, Braga (Portugalia), Maribor (Slovenia) in 2013 si Salonic in 2014. Potrivit primarului Clujului, depunerea candidaturii municipiului Cluj-Napoca pentru obtinerea statutului de Capitala Europeana a Tineretului in 2015 a avut loc la 1 mai 2012.
In competitia pentru castigarea statutului in 2015 au intrat in finala Vilnius din Lituania, Varna din Bulgaria, Ivanovo din Rusia si Cluj-Napoca din Romania.
Sociologul Vasile Dancu considera ca sustinerea financiara a unui eveniment de amploare cum este “Cluj Capitala Europeana a Tineretului” trebuie sustinut de toata comunitatea locala, nu doar din bugetul municipalitatii.
“Fiecare vede un asemenea festival in functie de conceptia pe care o are. Probabil ca, pentru cei care au castigat, pentru tineri, asta este un proiect cultural. Cu siguranta ca daca as fi facut eu sau altcineva proiectul am fi directionat altfel banii. Nu cred ca un festival de muzica rezolva problema legata de anul in care suntem Capitala Europeana a Tineretului. E o cestiune de conceptie; probabil ca ar fi trebuit facute alte lucruri. Cred ca dincolo de aceste lucruri ar fi trebuit ca toata comunitatea sa sprijine si sa participe la un asemenea proiect. Universitatile puteau veni si ele cu proiectele lor, nu doar banii de la municipalitate. Ar fi trebuit sa se implice de la firmele private pana la regiile interesate de promovarea orasului. Asta era o logica in a organiza un asemenea eveniment. Nu pot sa critic pe cei care fac ceva, insa eu as fi facut diferit acest lucru”, a declarat sociologul.
Sociologul Ioan Hosu, profesor la Facultatea de Jurnalism, crede ca muzica electronica este mai costisitoare decat alte forme de exprimare culturala.
“Nu ma pricep la DJ-i nu stiu daca e mai bun unul sau altul. Nu stiu care este pretul lor in piata, daca suma alocata e corecta. De fiecare data cand folosim banii intr-un loc, altii vor spune ca era mai judicios sa ii folosim in alt loc. Povestea asta cu DJ-ii e putin mai costisitoare decat multe alte forme de expresie culturala. Trebuie sa ne gandim la cati oameni beneficiaza de pe urma evenimentului. Cele patru zile ale festivalului ar trebui sa sara de cateva sute de mii de participanti. Nu sunt in publicul tinta pentru un astfel de festival”, a declarat acesta pentru Ziar de Cluj.
Clujul are si alte atuuri
Marius Tabacu, directorul Filarmonicii din Cluj, considera ca, in prezent, tinerii sunt atrasi si de muzica clasica si se putea acorda o sansa Filarmonicii, care putea sa sustina o serie de concerte in proiectul Cluj Capitala Europeana a Tineretului.
“Nu cunosc DJ-ii. Nu cunosc astfel de muzica, nu ma pricep la ea. Eu stiu doar ca in sala noastra la concerte cei care participa sunt in mare majoritate tineri. Presupun ca o serie de concerte de muzica clasica ar fi adus foarte multi tineri, dar nu am termen de comparatie, pentru ca acel gen de muzica nu il cunosc. Mai mult ca sigur ca s-ar fi putut include si Filarmonica in proiectele de promovare a Cluj Capitala Europeana a Tineretului”, a declarat acesta.
Fostul rector al Universitatii Babes Bolyai, Andrei Marga, e de parere ca orasul de sub Feleac trebuia promovat prin mult mai multe evenimente si realitati decat o serie de concerte ce vor dura patru zile:
“Este limpede ca daca este vorba de o reuniune a tineretului european si daca este vorba ca un oras din Romania sa se etaleze, Romania trebuie sa faca un efort. Din capul locului, Clujul are o gama de valori mult mai ample, mult mai cuprinzatoare in afara de cateva concerte, care sunt, desigur, importante. Trebuie etalata arta plastica clujeana, care este competitiva; de ce nu, si editurile clujene, care produc, nu numai la nivelul tarii, lucruri semnificative. Mai departe, trebuie etalata compozitia clujeana, si aici e bine sa cunoasca tinerii ca orasul a fost mereu un laborator de inovatie si locul in care s-a produs muzica. Trebuie etalata si intelectualitatea clujeana. Cu siguranta, sunt si alte lucruri: medicina clujeana conteaza, conteaza ce se face in anumite laboratoare; conteaza ceea ce se face in stiintele socio-umane – momente care trebuie etalate in fata tineretului european. Era o ocazie excelenta de a face cunoscute anumite realizari de pe aceste meleaguri si ar fi trebuit sa se etaleze aceste valori”.
Teo Peter, basistul trupei Altar si fost consilier local, este de parere ca sustinerea eveimentelor din cadrul Capitalei Europene a Tineretului din bugetul local este un lucru firesc, dar ca ar fi trebuit sa fie mai multe evenimente.
“E devreme sa ne pronuntam despre festival, suna destul de interesant. In mod normal, trebuie sustinute aceste evenimente din buget. Ar fi fost mai bine sa nu se limiteze doar la un eveniment si plaja de adresabilitate sa fie mai mare, sa fie si alte genuri de muzica, pentru ca tinerii nu asculta doar muzica electronica, sa fie clar”, a precizat Teo Peter.
O semi-pacaleala
Tudor Giurgiu, fondatorul TIFF, subliniaza faptul ca adevarata miza este Capitala Culturala Europeana.
“Tot conceptul de Capitala Tineretului mi se pare o semi-pacaleala, pentru ca singurul concept acceptat si cunoscut in toata Europa este Capitala Culturala Europeana. Sa fim sinceri, e cum se fac in Romania Noaptea Alba a Institutelor Culturale, Noaptea Alba a Filmului Romanesc, se face Noaptea Alba a Galeriilor, toata lumea face nopti albe si toata lumea in Europa face Capitale Europene. Mai lipseste acum sa faca Capitala Europeana a Calaretilor, Capitala Europeana a Iubitorilor de Carnati si asa mai departe. Nu are nicio relevanta majora la nivel de vizibilitate europeana. Cand citesc tot felul de cifre referitoare la cati oameni vor vizita Clujul… mi se pare asa o semi-impostura sa declari ca dintr-o data se va umple orasul de turisti straini, ca o sa viziteze…sa fim seriosi, nu se va intampla chestia asta”, spune Giurgiu.
Partea buna, in opinia acestuia, este ca proiectul Capitala Tineretului ar putea insemna un antrenament pentru Capitala Culturala.
“Mie mi s-a parut ca tot proiectul, daca ar fi fost bine instrumentat, si asta o s-o stim la final, putea sa dea o ocazie Clujului sa se antreneze pentru proiectul Capitala Culturala Europeana. Putea sa ii dea orasului vizibilitate si un impuls organizatorilor de evenimente, scene independente oamenilor multi din Cluj care vor sa anime orasul”, arata Tudor Giurgiu.
De asemenea, acesta scoate in evidenta faptul ca festivalul Untold se confunda, in mare parte, cu Capitala Europeana a Tineretului.
“La prima editie a TIFF-ului, noi nu am primit nicio finantare de la cinematografie, de la CNC. Ni s-a spus, hai sa vedem cum merge prima editie, demonstrati-ne de ce sunteti in stare. Noi, prima editie am facut-o din bani de la sponsorizari, cu o minima sustinere si cred ca asa este normal pentru orice om, pentru orice asociatie care face un eveniment cultural. Dovedeste intai ca poti sa faci ceva la un standard pe care ti-l propui si o finantare masiva din bani publici trebuie sa mearga in concordanta cu evolutia festivalului. Eu m-as bucura sa iasa foarte bine (Untold – n.red.), m-as bucura ca orasul sa fie impanzit de turisti, mai mult ca sigur romani din Bucuresti, din alte orase din tara, dar va trebui sa acceptam ideea ca e un festival care va continua sa fie organizat ca un brand al orasului, nu vad ce e rau in asta, dar nu cred ca asta inseamna neaparat ideea de Capitala Europeana a Tineretului. Eu cred ca o evaluare trebuie facuta la final, dar ce ma preocupa pe mine este daca, din toata aceasta serie de evenimente si bani alocati, Clujul va capata vizibilitate si un fel de atrenament pentru un proiect mult mai complicat si mult mai important: Capitala Culturala Europeana. Asta mi se pare miza majora”, arata Giurgiu.
Tiberiu Groza, managerul Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj, spune ca este nemultumit si dezamagit de felul in care Primaria Cluj-Napoca a ales sa directioneze fondurile nerambursabile pentru Capitala Europeana a Tineretului.
“Clujul are 20 de ansambluri folclorice si merita sa aiba un festival international, asa cum pe vremea lui Funar a avut. Ar trebui exploatat acest brand: Clujul este, probabil, singurul oras din Europa care are atat de multe ansambluri folclorice. Pe de alta parte, este aiurea sa fii timp de un an Capitala Europeana a Tineretului si sa concentrezi toate actiunile in trei-patru zile de festival electro. Nu merge bine deloc. Dar aici se vede neputinta si limitarea celor care trebuie sa gandeasca si sa conceapa programul pentru o Capitala Europeana a Tineretului. O Capitala Europeana a Tineretului trebuia sa aiba, deja, multe evenimente, suntem deja in aprilie, si pe parcursul intregului an, cel putin in fiecare luna, o manifestare majora. Din acest punct de vedere, consider ca banii alocati de primarie pentru acest program ar fi trebuit folositi altfel. Sa arunci atatia bani intr-un eveniment de patru zile si sa ignori restul anului este cea mai mare greseala pe care puteau sa o faca cei din primarie, care raspund de acest program”, a declarat Tiberiu Groza.
„Cand dau cu masina in gropile din Cluj imi dau seama ca poate acest festival nu ar fi trebuit tinut„
Istoricul Tudor Salagean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, e de parere ca exista si alte domenii care merita sa fie finantate si care trebuiau sa intre in vizorul autoritatilor ccare au acordat baii.
“Intotdeauna e de preferat sa fie o transparenta cat mai mare in atribuirea fondurilor si comisii cat mai avizate care sa solutioneze cererile depuse pentru finantare. Cu inguranta exista si alte domenii care merita sa fie finantate, sa faca parte din programul Capitalei Tinretului”, sustine Tudor Salagean.
Regizorul Sorin Misiriantu e si el de parere ca cei 1,8 milioane de lei puteau fi folositi in alte scopuri si ca suma este una prea mare ca sa fie acordata pentru un festival de patru zile.
“Eu iubesc teatrul, pentru ca fac teatru. Daca banii astia ar fi fost alocati pentru un festival de teatru si m-ati fi intrebat daca este utila aceasta finantare, as fi raspuns ca da. Eu nu am nicio treaba cu muzica electronica, sunt convins ca probabil foarte multi oameni sunt dornici de acest gen. Cred ca acest festival s-a facut pe baza de cerere si oferta si ma gandesc ca are un receptor.
Categoric, cu banii acestia se puteau face multe lucruri si puteau fi investiti in mai multe domenii. Raspunsul meu este: da, se putea face altceva. Cand dau cu masina in gropile din Cluj imi dau seama ca poate acest festival nu ar fi trebuit tinut”, a declarat Sorin Misiriantu pentru Ziar de Cluj.