La finalul săptămânii trecute, a intrat în vigoare noul Regulament privind Protecția Datelor. Pe scurt, GDPR. Teoretic, noua lege ar trebui să facă să ne simţim mai în siguranţă atunci când vine vorba despre protecţia datelor pe care le oferim instituțiilor publice sau private din România sau datele pe care, în calitate de cetățeni europeni, le distribuim în mediul online.
Odată cu intrarea în vigoare a regulamentului, toată politica de confidenţialitate şi de prelucrare a datelor personale trebuie să fie scrisă extrem de clar: tăcerea nu mai reprezintă consimţământ. Practic, fiecare companie care prelucrează sau gestionază date cu caracter personal, fie ea publică sau privată, trebui să pună la dispoziția persoanelor cu care intră în contact politica de confidențialitate și să le poată explica oamenilor, pe înțelesul lor, care sunt principalele modificări și ce presupun ele.
Am vrut să vedem cum s-au pregătiti instituțiile din Cluj-Napoca pentru această modificare legislativă, așa că am mers cu camera ascunsă prin câteva instituții de stat și private, ca să aflăm cât de pregătiți sunt angajații.
Primul caz – ANAF Cluj-Napoca, una dintre instituțiile de stat care gestionează un volum semnificativ de date personale. Ce urmează pare rupt din romanele lui Kafka și nu mai are nevoie de niciun fel de comentariu.
Reporter: Bună ziua! De astăzi, se schimbă modul de stocare și manipulare al datelor cu caracter personal, da?
– Cum?
Reporter: Datele cu caracter personal. Se schimbă, de astăzi, reglementările…
– Vă rog să vedeți la camera 6. Colegele de la Serviciul de Asistență Fiscală să vă dea ceva mai multe informații.
Reporter: Da. Camera 6?
– La parter, pe stânga, da.
Reporter: Mulțumesc!
Plini de speranță, pornim spre biroul la care suntem îndrumați, însă odată ajunși acolo, dăm peste două funcționare care habar n-au despre ce vorbim.
Reporter: Bună ziua! De astăzi, s-au schimbat reglementările privind stocarea și accesarea datelor cu caracter personal. Știți, a intrat în vigoare legislația asta europeană și aș dori să știu în ce relație sunt cu ANAF-ul în chestiunea asta, pentru că eu am cont și nu am primit nicio notificare. Am primit de la bănci, am primit de la…
– Pentru ce să primiți notificare?
Reporter: Care este relația de acum înainte între mine și ANAF din punctul ăsta de vedere al datelor personale? Adică ce date colectați, dacă pot opta să nu mai colectați date despre mine sau nu.
Angajatele se uită mirate unele la altele și sunt luate prin surprindere de o astfel de întrebare.
– E legea asta europeană a datelor personale. Prelucrarea datelor cu caracter personal. Și domnul vrea să știe în ce relație e cu ANAF-ul.
– Cum adică în ce relație suntem?
– Ce date îi prelucrăm?
Reporter: Da, pentru că am primit notificare de la toate toate instituțiile, banca cu care sunt… toate unde am conturi online și mi-au spus: uitați care sunt drepturile dumneavoastră de acum înainte, uitați…
– Ah, ca să vă prelucreze datele personale…
Reporter: Da. Uitați, ăsta este un nou acord…
– Aia acolo. Dar la noi nu e cazul.
La ei nu e cazul, ne spune funcționarul ANAF. Fiind o instituție publică ce procesează zilnic sute, dacă nu mii de cereri pe care sunt trecute datele personale ale fiecărui contribuabil din județul Cluj și nu numai, funcționarului i se pare că noua legislație nu li se aplică și lor, bugetarilor.
Reporter: Da, dar și dumneavoastră prelucrați datele mele persoanle, că am cont online la ANAF.
– Cont la ANAF aveți?
Reporter: Da. Cont de plăți online, a impozitelor, a tot. Aveți datele mele pesonale. Doresc să știu, conform acestor….
– Nu scrie la adresa asta cu spațiul virtual? Nu scrie nimic?
– Când ați completat, acolo vi s-a spus și ați bifat anumite căsuțe.
Reporter: Da, dar asta era acum un an-doi.
– Ați completat declarația 212 acum?
Reporter: Nu, nu, nu. Eu ce vă spun este că acum un an- doi, mi-am creat cont la ANAF și în vederea noilor modificări care intră în vigoare de astăzi la nivel european, vreau să știu ce date colectați de la persoana mea, ce acorduri vă dau, ce acroduri pot să-mi retrag și așa mai departe. Pentru ăc s-au schimbat foarte multe chestii.
– Pentru asta (neinteligibil), să vă faceți o adresă către noi, ca să vă putem răspundem, bine?
Reporter: Da, dar uitați, am fost astăzi la bancă și la bancă s-a rezolvat în trei minute. Au intrat, au văzut și mi-au spus:“uitați ce drepturi sunt, ce vă puteți retrage, ce nu, semnați aici și la revedere”. Adică de ce nu pot face același lucru și cu ANAF-ul? Sau cu instituțiile statului?
– Pentru că e altfel de relație. Cu ei aveți o altă relație contractuală.
S-a rezolvat! Nu se poate. Oricum, și dacă dorim informații, doar cu cerere scrisă putem obține un răspuns clar. Un răspuns ce pare mai mult o scuză inventată pe loc pentru lipsa crasă de informare și amatorismul ce duhnește de la o poștă în multe din instituțiile statului român. Nici după insistențe lungi și explicații în care încercăm să-i facem pe funcționari să înțeleagă că nu noi ca cetățeni trebuie să facem cereri, ci ei ca instituții trebuie să ne contacteze, cele două angajate nu cedează și nu se lasă înduplecate. Mai mult, le-am explicat că la instituțiile private unde am fost, aceeași cerere s-a rezolvat pe loc, însă nici acest argument n-a ținut în fața datului cu păerea. Într-un final, ca să scape de noi, suntem trimiși la un șef mai mare.
Reporter: Și instituțiile de stat, și cele private sunt afectate de noile modificări.
– Da, asta da.
Reporter: Și eu vreau să știu de la ANAF în ce relație suntem…
– Dar nu sunteți un… Sunteți contribuabil, nu sunteți un client al nostru, așa cum sunteți în cadrul băncii.
Reporter: Înțeleg distincția, dar și dumneavoastră colectați date cu caracter personal, nu?
– Deci asta… unde ar trebui să meargă să-i spună?
– Eu zic că…să mergeți sus atunci, la colegii… șefa mea de birou, ori șefa de la Direcția Generală.
– Deci aici pe scările pe care ați venit, urcați la etajul 2 și chiar în capul scărilor este o ușă.
Din nou pe drumuri, spre alt birou. Ceea ce în mod normal ar fi trebuit să se rezolve în câteva minute, la ANAF Cluj-Napoca poate dura chiar și câteva ore bune. Ore în care cetățenii au de așteptat pe la ușille funcționarilor habarniști, care își dau cu părerea în necunoștință de cauză și, când nu mai știu pe unde să își scoată cămașa, te expediază la un alt birou, probabil în speranța că oamenii se dau bătuți și renunță.
Reporter: Bună ziua! M-au trimis de la camera 6 aici.
Le explicăm din nou pentru ce am venit doar ca să ne lovim de aceleași priviri nedumerite și un răspuns pe măsură.
– Noi nu am primit precizări.
Reporter: Deci n-ați primit încă precizări?
– Nu. Nu știu…Noi n-am primit.
Reporter: Am înțeles. Păi și eu unde mă pot adresa?
– Bârsan, că el e cu datele personale.
– Da, dar nu e aici acum. Că de astăzi numai…
– Păi și atunci să meargă luni dimineață, să-l caute…
Reporter: Să vin de luni?
– Da.
– Marți, Mai bine veniți marți.
În ziua în care toată Uniunea Europeană a intrat în priză și s-a dat peste cap să le explice cetățenilor ce e cu GDPR-ul, undeva la marginea Europei, în Cluj, angajatul responsabil cu aceste probleme pentru ANAF, una din instituțiile-cheie ale statului român e de negăsit în instituție. Dacă aveți impresia că doar la ANAF lucrurile sunt dezastru, să nu credeți că alte instituții stau mai bine. În următoarele zile vă vom arătă alte câteva cazuri de în care angajații statului sunt la fel de nepregătiți când vine vorba de schimbările legate de stocarea și procesarea datelor cu caracter personal, dar și câteva exemple jos pălăria din mediul privat, unde patronii și managerii s-au pregătit pentru această schimbare atât de importantă.