Accentul in bucataria Toscana este pus pe mancarea simpla de la tara, numita cucina povera – mancarea omului de rand. Aceasta are putine condimente, este fara sosuri complicate si contine toata savoarea ingredientelor de baza din belsugul pamantului fertil al Toscanei.
Produsele de baza ale bucatariei toscane sunt uleiul de masline si painea. Uleiul de masline produs in Toscana este de obicei extravirgin si este considerat de multa lume cel mai bun din lume – de culoare verde-intunecat, cu o aroma bogata, piperata. El este folosit in diferite cantitati la toate mancarurile, de la supe la salate.
In momentul in care veti gusta prima data din crocanta paine Toscana traditionala, veti remarca imediat ca nu contine sare (si niciodata nu se mananca cu unt). Aceasta excentritate dureaza din Evul mediu, cand sarea era un produs de lux. Painea este servita la fiecare masa si este un ingredient de baza in multe feluri de mancare.
Strazile din centrul istoric al Florentei sunt pline de cafenele si baruri unde puteti cumpara o bautura, un snak sau un pranz rapid. O alta optiune ar putea fi tavola calda (masa calda), o cafenea cu autoservire, unde puteti alege dintr-o gama de feluri de mancare gata preparate. Locurile de luat masa pot varia de la un ristorante scump la o trattoria familiala, cu preturi ceva mai scazute. Multe trattorie ofera un meniu la pret fix, menu turistico, constand din trei feluri de mancare, care de obicei este mai rentabil, mai ales la pranz, pentru cei care nu doresc portii foarte mari.
Micul dejun (prima colazione) este inclus de obicei in pretul cazarii, si aproape toate hotelurile ofera acum ceea ce ei numesc bufet american, care poate consta din crasanti, sucuri naturale de fructe si cafea, sau din fructe proaspete, iaurt, cereale si produse de patiserie. Este servit de obicei intre 07:30 si 11:00. Pranzul (pranzo sau colazione) este servit de la 12:30 la 14:30. Cina (cena) incepe in jurul orei de 19:30 si in mod traditional consta din patru feluri de mancare: antipasto (aperitiv); primo (supa, paste sau rizoto); secondo (carne, vanat sau peste, de obicei la gratar, si servite fara garnitura) si dolci (desert). Contorni (garnituri optionale) sunt comandate separat si sosesc odata cu aperitivele.
Antipasti: printre cele mai obisnuite aperitive sunt antipasto misto (amestec de aperitive), melone con prosciutto (pepene verde cu felii foarte subtiri de sunca), prosciutto con fichi (prosciutto cu smochine proaspete), crostini (paine prajita cu ficatei, ansoa, carpere etc.), fetuanta (paine de casa prajita, frecata cu usturoi si stropita cu ulei de masline.
Primi sau felul intai: supele traditionale toscane sunt pappa al pomodoro (supa de rosii ingrosata cu paine), ribollita (supa de legume satioasa, fiarta de doua ori, pe baza de paine) si minestra (o supa de legume de sezon, uneori cu paste).
Oferta de paste este limitata, dar excelenta. Tipic toscane sunt papardelle alla lepre (taietei lati de casa, cu un sos de rosii cu iepure salbatic), si spaghetti, penne si strozzpreti (mancare de paste, branza si spanac, de obicei la cuptor), cu sos simplu de rosii.
Alte optiuni pentru primul fel sunt polenta al cinghiali (mamaliga cu ragu de mistret), panzanella (o salata proaspata de vara cu paine, ceapa rosie, busuioc si castravete), risotto ai funghi porcini (rizoto cu hribi) si o specialitate de cacciucco (tocana de peste fiert cu vin rosu, tomate si ardei), care poate fi servita ca aperitiv.
Second sau felul doi: orice fizitator al Florentei ar trebui sa guste macar o data faimosul bistecca alla fiorentina, un biftec urias (600-800 g, cu cel putin 2 cm grosime), facut pe carbuni, servit cu lamaie sau stropit cu ulei de masline, crocant pe dinafara si crud si moale pe dinauntru. Un alt fel de mancare classic florentin este trippa alla fiorentina, burta taiata in fasii subtiri si prajita in ulei de masline cu ceapa.
In meniuri mai pot fi gasite: fegato alla fiorentina (sote de ficat, cu salvie si rozmarin), arista (muschi de porc cu rozmarin si usturoi, fritto misto (pui, miel sau iepure prajit, cu legume), peposo (carne de vita fiarta cu vin rosu si rosii).
In ceea ce priveste carnea, toscanii iubesc vanatul, in sezon) si vor prefera sa manance porumbel, fazan si iepure.
Contorni (garniturile): In Italia, legumele sunt comandate si se platesc separat. Incercati carciofini fritti (anghinare prajita) sau ciuperci la gratar, ca de exemplu porcini. Garniturile traditionale toscane includ fagioli all’uccelletto (fasole alba fiarta, sotata cu rosii si salvie), fagioli al fiasco (aceleasi ingrediente, dar tocana) si fagioli all’olio (fasole alba fiarta, condimentata cu ulei de masline, sare si piper. Insalata mista este o salata mixta este mai interesanta decat cea de laptuci.
Dolci (deserturi) sunt reprezentate de fructe proaspete sau salata de fructe inghetata. Cantuccini si biscottini din Prato (oras din apropierea Florentei) sunt biscuiti tari, cu migdale, care se inmoaie intr-un pahat de vin santo, un vin dulce.
Pentru a va astampara setea in Florenta puteti alege intre beri italiene, ceai rece cu aroma de piersici sau lamaie, un biter nealcolizat (amaro), suc de fructe proaspete si espresso frapat (caffe fredo). Pentru copii exista oranjada sau limonadasi, desigur, o gama larga de inghetate.
Vinul traditional toscan este Chianti, probabil cel mai celebru dintre vinurile italiene si unul dintre cele mai bune din Europa. Toscana mai produce si alte vinuri bun: Brolio, Aleatico di Portoferraio (din insula Elba), Vino Nobile di Montepulciano, Brunello di Montalcino, Montecarlo, Vernaccia di San Gimignano si Biano dell’Elba.