Orasul Bruxelles nu duce lipsa de restaurante de lux. Bucatarii orasului au creat versiuni personale ale mancarurilor nationale ale vecinilor si au produs creatii delicioase si unice. Belgia are o buna bucatarie nationala si regionala, cu mancaruri savuroase, bazate pe ingrediente locale. Fiind un oras cosmopolit, Bruxelles are cateva restaurante internationale excelente, care ofera mancaruri frantuzesti, chinezesti, vietnameze, grecesti, marocane, japoneze s.a.
Putine restaurante sunt deschise toata ziua. Pranzul (dejeuner) are loc intre 12 si 14.30, iar cina (diner) de obicei intre 18-23. Exista totusi numeroase brasseries simple si cafenele care servesc gustari delicioase pe toata durata zilei. Cautati in aces sens firmele pe care scrie “non stop”.
Exista o mare varietate de mancaruri belgiene, atat valone, cat si flamande. Multe mancaruri locale depind de anotimp, asa ca restaurantele isi schimba meniul de cateva ori pe an.
Printre aperitive se numara supa de bere (soupe a la biere) cu aroma de pui si ceapa; un pateu rece de vita, porc sau iepure, numit potjesvlees, flamiche, o placinta cu branza savuroasa, cu praz si ceapa; tomate aus crevettes, rosii umplute cu cereale si maioneza si croquettes de crevette, bucati de crevete prajite. Se serveste de asemenea o foarte buna sunca afumata din padurile estice (jambon d’Ardenne) taiata in felii subtiri si asezonata cu castraveti murati.
In privinta felurilor principale, Belgia s-a specializat in tocane. Carnea fiarta incet e mereu delicioasa, sosul gustos, iar legumele niciodata prea fierte. Singura “dificultate” o reprezinta portiile, enorme, in special in braseriile locale mai mici.
Cel mai cunoscut fel de mancare principal e probabil waterzooi, pui (sau uneori peste) fiert cu praz, cartofi, sos de rosii, smantana si galbenusuri de ou. Anguelle au vert e o anghila aromatizata cu verdeturi, de obicei macris, salvie si patrunjel. Carbonnaes flamandes e o mancare din carne slaba de vita, prajita in tigaie si apoi gatita in oala cu multa ceapa si bere. Pave des Brasseurs e un biftec chateaubriand cu sos de bere. Coada de bou (queue de boef) se serveste de asemenea intr-un delicios sos de bere (gueuze). Hochepot, un rasol de vita cu legume bazat pe coada de bou sau picioare, urechi si rat de porc, e o alta mancare flamanda. Lapin a la flamande e iepure marinat in bere si otet inabusit in ceapa si prune.
Vanatul de buna calitate provine de obicei din regiunea Ardennes, din est, fiind vorba de iepure salbatic, capioara si fazan. Daca va place sunca, incercati jamboneau, o bucata de sunca fiarta cu smantana si servita cu cartofi si legume. Boudin rouge sau noir e o specialitate de sangerete, iar boudin blanc e o versiune asemanatoare aromatizata cu verdeturi; ambele sunt populare si se servesc cu cartofi piure si compot de mere.
Fermele din Belgia produc legume de cea mai buna calitate, iar acestea nu sunt numai garnituri excelente pentru carne si peste, dar pot fi chiar feluri principale de sine statatoare. Printre mancarurile de legume se numara chou rouge a la flamande, adica varza rosie fiarta cu mere, ceapa, vin rosu si otet, cat si chicon (cicoare fiarta inabusit), deseori servita gratine au four (coapta cu cascaval si sunca). In lunile aprilie si mai, veti gasi niste delicatese rare, flori de hamei (jet de houblon), servite cu oua romanesti si sos mousseline. Primavara incercati asperges de Malines, un sparanghel alb local, dres cu unt topit si bucari de ou fierte tari, si choux de Bruxelles (varza de Bruxelles), deseori preparata cu castane si bucati de slanina, si gatita in untura de gasca.
Preparatele marine joaca un rol important in bucataria nationala. Moules (midiile) sunt probabil cea mai celebra mancare belgiana. Servite aburind intr-un vas mare, ele pot fi combinate cu o multime de sosuri de vin alb si smantana sau mustar. O optiune ar fi sa incercati un asortiment de fructe de mare proaspete, numit assiette de fruits de mer (platou cu fructe de mare; midi, homari, scoici, crabi, melci si arici de mare, creveti). Gustati somon, calcan, platica sau biban.
Majoritatea restaurantelor va vor oferi branza ca optiune la desert. Printre cele aproximativ 300 de sortimente locale, renumite sunt remoudou, care este foarte tare), djotte de Nivelles si branzeturile grase din Bruxelles.
Crepes (clatitele) sunt foarte appreciate aici si se servesc cu multe umpluturi. Gustati-le pe cele cu mere, cu glazura de zahar si mirodenii pudra. Sau cautati clatitele in doua straturi cu umplutura de branza (double). Alte deserturi sunt beignets de Bruxelles (clatite cu fructe) si faimoasele speculoos (turta dulce aromata taiata felii). Pentru cei cu gusturi mai delicate mai sunt rafinatele praline, un tip local de ciocolata cu diverse umpluturi de o mare subtilitate, atat ca aroma cat si in varietate. Napolitanele (gaufres) sunt cel mai cunoscut desert de origine belgiana si se consuma pe strada, inmuiate in sirop, sau in cafenele, cu crema de ciocolata sau frisca.
Daca cautati un aperitiv savuros pe strada, incercati frites (cartofi parjiti), sau caricoles (melcii de mare). Exista si o mare varietate de sandvisuri; cea mai utilizata paine pentru ele este pistolet, o chifla mica, rotunda si crocanta.
Cafeaua – fierbinte si tare – e bautura preferata in timpul zilei, ce poate fi servita si cu lapte, la cerere. Barurile mai servesc ceai, ciocolata calda, bauturi alcoolice. Incercati ginul local numit peket. Vinurile sunt simple si se potrivesc cu mancarurile servite. Dintre sortimentele de bere se recomanda Blanche (alba), Brune, lambic, Gueuze, Kriek si Trappist (cea mai tare bere din Belgia).
