In vizor

Un proiect privind autonomia Ținutului Secuiesc, adoptat tacit de Camera Deputaților

Camera Deputaților a aprobat proiectul prin care Ținutul Secuiesc devine regiune autonomă cu personalitate juridică în România. Inițiatorii proiectului consideră că: ”autonomia Ţinutului Secuiesc (Székelyföld – Terra Siculorum) nu lezează nici integritatea teritoriala a României, nici suveranitatea naţională”.

Potrivit proiectului, teritoriul regiunii autonome cuprinde actualele judeţe Covasna şi Harghita, precum şi scaunul istoric Mureş (Marosszék) care aparţine judeţului Mureş. Anexa nr. 1. cuprinde limitele teritoriale ale Ţinutului Secuiesc, precum şi localităţile aparţinătoare acestuia.

Proiectul a primit avize negative de la Consiliul Economic și Social (CES) și de la Consiliul Legislativ. Comisiile de specialitate din Camera Deputaților s-au exprimat împotriva adoptării.

“Statul unitar constituie o singură formațiune statală, este el însuși, și numai el, subiect de drept internațional, presupune o unică ordine juridică bazată pe o singură Constituție și un singur sistem de organizare prin care se exercită cele trei puteri fundamentale – legislativă, executivă şi judecătorească, populația sa având o singură cetățenie. Legiuitorul constituant a stabilit că România este nu doar un stat unitar, ci și indivizibil, în sensul că el nu poate fi segmentat, nu poate face obiectul unei divizări, totale sau parțiale, cu regimuri juridice diferite”, arată raportul de respingere al Comisiei de Administrație.

UPDATE: După ce toată opinia publică s-a revoltat împotriva acestei decizii, Senatul, care este for decizional, se va întruni într-o ședință de plen de urgență azi la ora 14:00 pentru a respinge proiectul privind autonomia Ținutului Secuiesc. 

„Am stabilit că azi, la ora 14.00, Senatul va avea plen şi va da vot de respingere.O să închidem acest subiect şi cu asta basta”, a anunţat liderul PSD Marcel Ciolacu.

Iată care sunt principalele aspecte cuprinse în acest proiect:

Autonomia regională se exercită de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direcţ secret şi liber exprimaţ precum şi de Comisia de Autoadministrare desemnată de acesta. Consiliul de Autoadministrare este instituţia prin care ia fiinţa Ţinutul Secuiesc.

Statutul de Autonomie al Ţinutului Secuiesc, adoptat prin lege, se aprobă prin referendum de către cetăţenii Ţinutului Secuiesc.

Statutul de regiune autonomă a Ţinutului Secuiesc se poate desfiinţa numai prin referendum organizat în Ţinutul Secuiesc.

În Ţinutul Secuiesc limba maghiară are acelaşi statut ca şi limba oficială a statului.

Statutul de autonomie garantează dreptul la folosirea liberă a drapelului şi simbolului fiecărui scaun secuiesc.

Preşedintele Ţinutului Secuiesc este ales de către cetăţenii Ţinutului Secuiesc prin alegeri libere şi generale, prin vot secret şi direct pentru o perioadă de patru ani.

Autoritatile Ţinutului Secuiesc

a) Autorităţile regiunii autonome

– Consiliul de Autoadministrare

– Comisia de Autoadministrare

– Preşedintele Ţinutului Secuiesc

b) Autorităţile scaunelor

– Consiliul Scaunal

– Comisia Scaunală

– Preşedintele Scaunului

c) Autorităţile locale

– Consiliul Comunal

– Consiliul Orăşenesc

– Consiliul Municipal

– Primar

Consiliul de Autoadministrare este autoritatea administrativa autonoma a Tinutului Secuiesc.

Competenţele administrtative-decizionale Consiliului de Autoadministrare se referă la:

  • a) organizarea instituţiilor proprii,
  • b) adoptarea deciziilor valabile în regiune, competenţă ce derivă din caracterul juridic special al Statutului de Autonomie al Ţinutului Secuiesc,
  • c) cultura,
  • d) învăţământul,
  • e) folosirea limbii materne,
  • f) tradiţiile istorice, artistice, arhitectonice, arheologice, ştiinţifice,
  • g) problemele sociale,
  • h) domeniul mass-media,
  • i) administrarea patrimoniului de stat de interes regional,
  • j) introducerea taxelor şi impozitelor regionale,
  • k) autonomia financiară a Tinutului Secuiesc,
  • l) reprezentarea Ţinutului Secuiesc.

Comisia de Autoadministrare a Ţinutului Secuiesc

Comisia de Autoadministrare este organul executiv al regiunii.

Competenţele executive ale Comisiei de Autoadministrare cuprind:

  • a) aplicarea, controlul, executarea ordonanţelor adoptate de Consiliul de Autoadministrare,
  • b) funcţionarea organelor proprii de autoadministrare,
  • c) iniţierea proiectelor de decizie,
  • d) încadrarea şi avansarea în cadrul instituţiilor proprii,
  • e) controlul asupra serviciilor publice de interes regional, asupra activităţii instituţiilor publice, ale societăţilor comerciale cu capital de stat şi de interes regional,
  • f) administrarea domeniului public şi privat al regiunii,
  • g) administrarea domeniului public şi privat de staţ de interes regional,
  • h) înfiinţarea şi administrarea societăţilor comerciale proprii,
  • i) exercitarea competentelor în domeniul finanţelor ,
  • j) elaborarea şi executarea bugetului autonom al regiunii,
  • k) planificarea şi facilitarea dezvoltării economice a regiunii,
  • l) aplicarea politicii fiscale, financiare şi comerciale a regiunii,
  • m) înfiinţarea, respectiv desfiinţarea instituţiilor publice ale regiunii,
  • n) supravegherea şi controlul activităţii poliţiei comunitare, colaborarea cu celelalte organele poliţieneşti,
  • o) încheierea contractelor internaţionale referitoare la regiune, realizarea şi aplicarea colaborărilor interregionale,
  • p) garantarea folosirii libere a limbilor cu statut egal în regiune,
  • q) funcţionarea sistemului de învăţământ de stat şi în cadrul acestuia a sistemului de învăţământ în limba maghiară,
  • r) alte domenii privind colectivitatea regiunii,
  • s) aplicarea legilor statului.

Preşedintele Ţinutului Secuiesc reprezintă regiunea.

Competenţele Preşedintelui Ţinutului Secuiesc:

  • a) propune Guvernului României data desfăşurării alegerilor ordinare şi extraordinare organizate pe teritoriul regiunii,
  • b) convocaca sesiunea extraordinara a Consiliului de Autoadministrare,
  • c) numeste preşedintele Comisiei de Autoadministrare,
  • d) numeste, respectiv elibereaza din funcţie membrii Comisiei de Autoadministrare desemnaţi de către Consiliul de Autoadministrare,
  • e) prezideaza şedinţa Comisiei de Autoadministrare la solicitarea preşedintelui acestuia,
  • f) contrasemneaza şi promulga în termen de 20 de zile deciziile adoptate de Consiliul de Autoadministrare, nesemnarea sau nepromulgarea de către preşedintele Ţinutului Secuiesc atrage după sine nulitatea ordonanţelor,
  • g) supravegheaza legalitatea ordonanţelor Consiliului Scaunal. În cazul în care consideră că actul este ilegal, în termen de 15 zile de la adoptarea acestuia, se poate adresa contenciosului administrativ,
  • h) poate solicita din partea Curţii Constituţionale control prealabil de constituţionalitate a proiectelor de decizii,
  • i) poate solicita din partea Curţii Constituţionale controlul în privinţa constituţionalităţii actelor normative emise,
  • j) poate iniţia referendum, în urma consultării Consiliului de Autoadministrare, privind problemele fundamentale ale regiunii, în conformitate cu Legea nr. 3/2000 privind organizarea referendumului la nivel local.

Folosirea limbii materne

  • Cetăţenii Ţinutului Secuiesc au dreptul de a învăţa în limba maternă în instituţii de învăţământ de stat şi particulare, la toate nivelurile, tipurile, formele şi de specialitate ale învăţământului.
  • Persoanele fizice, organizaţiile şi societăţile au dreptul de a înfiinţa instituţii de învăţământ particular în limba maternă a comunităţilor, iar cultele religioase au dreptul la învăţământ confesional în limba enoriaşilor.
  • În instituţiile de învăţământ şi educaţie în limba maternă a cetăţenilor Ţinutului Secuiesc, trebuie asigurată predarea istoriei comunităţilor naţionale, -etnice şi -lingvistice, precum şi a istoriei, geografiei şi etnografiei naţiunii-mamă a acestora, cunoaşterea tradiţiilor şi valorilor culturale.

În Ţinutul Secuiesc, folosirea limbii materne este garantată:

  • a) în domeniul cultural,
  • b) în domeniul creaţiei artistice, al criticii de artă, cercetării şi literaturii de specialitate,
  • c) în domeniul traducerii, sincronizării, titrajului,
  • d) în domeniul popularizarii culturilor naţionale specifice,
  • e) în toate domeniile de informare în masă.
  • În scopul folosirii neîngrădite a limbii materne în administraţia publică locală şi regională, vor fi numite, respectiv angajate persoane care cunosc limba comunităţilor naţionale, etnice, lingvistice din regiune, respectiv care aparţin acestor comunităţi, respectând raportul dintre naţionalităţi rezultat în urma ultimului recensământ.

Autorităţile Ţinutului Secuiesc au obligaţia:

  • a) să asigure înscripţionarea denumirilor localităţilor, străzilor, pieţelor şi instituţiilor în limba oficială a statului, în limba comunităţii naţionale aflate în majoritate în regiune şi dacă se solicită în limba oricărei comunităţi aflate în minoritate numerică,
  • b) rezoluţiile, alte hotărâri sau comunicări ale instituţiilor administraţiei locale trebuie difuzate în limba oficială a statului, în limba maghiară şi în conformitate cu condiţiile prezentate la alin. 3 din Art.10 al prezentului Statuţ în limba altor comunităţi naţionale, etnice, lingvistice,
  • c) formularele folosite în administraţia publică trebuie editate în mai multe limbi, în conformitate cu cele prevăzute la punctul b).

Resursele financiare ale autorităţilor de autoadministrare:

  • a) impozitele transferate în întregime sau parţial de către staţ
  • b) taxele cuvenite după impozitele de staţ
  • c) procentul provenit din încasările de staţ
  • d) impozitele şi taxele proprii, impozite suplimentare,
  • e) venituri provenite din patrimoniul propriu,
  • f) venituri provenite din domeniul privat al colectivităţii,
  • g) donaţii,
  • h) mijloace financiare provenite în urma serviciilor şi responsabilităţilor preluate de la staţ care sunt transferate de la bugetul statului.

Legătura dintre stat şi regiune

  • Guvernul numeşte prefectul care veghează asupra respectării legalităţii în regiune.
  • În cazul unor divergenţe dintre Regiune şi Guvern, prefectul are competenţa de mediere.
  • Legile şi ordonanţele precum şi alte acte normative emise de către Parlamentul României şi de către Guvernul României, care au reglementări valabile şi în Ţinutul Secuiesc, pot fi adaptate de Consiliul de Autoadministrare, iar pr intr-o hotărâre luată cu o majoritate de 2/3 a membrilor, Consiliul de Autoadministrare îşi poate exercita dreptul de a solicita rediscutarea actelor normative in cauză.
  • Deciziile Ţinutului Secuiesc sunt controlate din punct de vedere al constituţionalităţii de către Curtea Constituţională.
  • Contestaţiile împotriva documentelor şi actelor emise de autorităţile executive pot fi adresate autorităţilor juridice administrative competente.
  • În regiune exercitarea competenţelor autorităţii judecătoreşti este responsabilitatea instanţelor judecătoreşti înfiinţate şi organizate prin lege.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *