UDMR a dat lovitura: universitățile trebuie să organizeze admitere în limba minorităților la facultate, masterat și doctorat. Fostul ministru al Educației, Mircea Miclea, apreciază că o asemenea măsură aduce atingere autonomiei universitare: „Încalcă autonomia universitară și pune sub semnul întrebării angajamentul studentului de a studia în română”, a notat acesta.
Minoritățile ar putea susține examenele de admitere la orice facultate, nivel master și doctorat în limba maternă, conform unui proiect de lege inițiat de UDMR și votat luni în Senat, în calitate de cameră decizională. Acesta urmează să fie promulgat de Președinție pentru a intra în vigoare.
Mai exact, posibilitatea de a susține examenele în limba minorității nu se mai rezumă la Evaluarea Națională, la Bacalaureat și la admiterea în universitățile multiculturale, cu secții specifice.
„Am studiat chimia în maghiară, vin la Universitatea din București care nu are secție în maghiară, dar universitatea trebuie să-mi facă subiectele la admitere în limba maghiară ca să fie în acord cu acest paragraf. Ceea ce este o încălcare a autonomiei universitare”, a declarat fostul ministru al Educației, Mircea Miclea, citat de edupedu.ro
Senatul a votat luni, 10 februarie 2020, un proiect de lege inițiat de UDMR în 2018 care aduce peste 30 de modificări Legii Educației Naționale, printre care eliminarea oricărei referiri la limitarea numărului de mandate de rector, reducerea numărului de elevi la clasă și introduce numeroase gratuități pentru copii.
Dar una dintre schimbările majore la Legea Educației promovate în proiectul votat recent în Parlament se referă la obligativitatea ca toate universitățile – indiferent dacă au sau nu secții în limbile minorităților – să pună la dispoziția candidaților minoritari subiecte de admitere în limba minorității.
De altfel, obligativitatea limbii minorității nu se extinde și la cursurile care urmează a fi predate în interiorul programului de facultate, master sau doctorat. Prin urmare, studentul minoritar va putea obliga universitatea să îl testeze la admitere în limba sa maternă, pentru ca apoi acesta să învețe în limba română.
Profesorul universitar Mircea Miclea – fost ministru al Educației și președintele comisiei prezidențiale pe educație care a pus bazele legii educației 1/2011 – a declarat că parlamentarii „au făcut o generalizare la toate nivelurile a paragrafului de lege care vorbea despre învățământul preuniversitar, ceea ce încalcă autonomia universitară”.
Mircea Miclea: „Prin acest paragraf, se poate ca o universitate care nu are secție în maghiară sau germană să fie obligată să organizeze admitere în limba în care a studiat. Ceea ce încalcă autonomia universitară, pentru că tu îi spui universității cum să organizeze admiterea, chiar dacă nu are secție. Iar în final paragraful de lege este ambiguu, pentru că introduce totuși sintagma ‘în condițiile legii’.
Oriunde ar da examen de admitere un absolvent al unei minorități din România, universitatea – chiar dacă nu are secție în limba lui – este obligată conform acestui paragraf să îi facă subiectele în limba în care el a învățat. Am studiat chimia în maghiară, vin la Universitatea din București care nu are secție în maghiară, dar universitatea trebuie să-mi facă subiectele la admitere în limba maghiară ca să fie în acord cu acest paragraf.
Ceea ce este: 1. o încălcare a autonomiei universitare și 2 introducerea unei inegalități. Se încalcă principiul ca la o secție să se dea examen într-o altă limbă decât specificul secției.
Dacă eu, ca român, mă duc la o secție maghiară, atunci secția maghiară din universitate este obligată, conform acestui paragraf, să îmi facă mie subiectele în limba română, deși eu vreau să fiu admis la secția de limbă maghiară. E aberant, este încălcarea autonomiei” a conchis universitarul clujean, Mircea Miclea, citat de edupedu.ro
Mircea Miclea este fondatorul școlii cognitive în psihologia românească, fost ministru al Educației în perioada decembrie 2004 – noiembrie 2005, președinte al comisiei prezidențiale – în mandatul lui Traian Băsescu – a realizat Raportul pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniile educaţiei şi cercetării, – o diagnoză a întregului sistem de învățământ din România.