Ziar de Cluj relata în iunie 2016 situaţia unui clujean privind modul în care angajaţii primăriei îi condiţionau emiterea autorizaţiei de constuire a unei case în zona Borhanci de un act de donaţie a unei surpafeţe de 100 de metri pătraţi către domeniul public al municipiului Cluj-Napoca. Nemulţumit de “şantajul instituţional” al funcţionarilor publici, Dan M. a acţionat în judecată Primăria, iar joi Tribunalul Cluj a decis că municipalitatea nu îl poate obliga pe acesta să renunţe cu titlul gratuit la o parte din terenul pe care dorea să îşi ridice casa.
Nemulţumit de modul în care funcţionarii din Primăria Cluj-Napoca înteleg să îşi facă datoria, în încercarea de a obţine o autorizatie de construire pentru a-şi ridica o casă în cartierul Borhanci, Dan M. ne-a semnalat, în iunie 2016, că se consideră şantajat de către angajaţii Primăriei, acuzându-i pe aceştia de rea credinţă. Motivul invocat de angajaţii primăriei pentru “exproprierea” fără o justă despăgubire” era că într-un viitor foarte îndepărtat, la o dată necunoscută de nimeni, strada Antonio Gaudi ar urma să fie lărgită la 16 metri.
În 2015, Dan M. a depus o documentație tehnică de autorizare a construirii unui imobil pe terenul de 750 metri pătraţi situat pe Str. Antonio Gaudi. Prin PUG-ul adoptat în 2014, prin HCL 493/22.12.2014, s-a prevăzut ca restricție existența unei servituți de utilitate publică asupra terenului supus autorizării. Servitutea de utilitate publică vizează lărgirea profilului străzii Antonio Gaudi la 16m.
“În august (2015 nr red.) am depus prima cerere pentru împrejmuirea parcelei. Am primit autorizaţia de împrejmuire pentru un profil al străzii de 12 metri, în luna septembrie. În opinia mea, au greşit. După care am depus cerere pentru proiectul de casă. Am primit, după încă o luna, respingerea prin care mi-au spus: “mai trebuie să faci o dezmembrare până la profil de 16 metri al străzii, pentru că aşa scrie în PUG şi în certificatul de urbanism. M-am supărat atunci pentru că nu mi-au spus în urmă cu o luna când mi-au dat autorizaţia şi am dezmembrat terenul la profil de 12 metri. Nu ştiu de ce iniţial nu şi-au dat seama. M-am dus şi am redepus, din nou. Când am mers în noiembrie la Primărie să redepun din nou documentaţia au zis da, e în regulă, dar trebuie să ne donezi terenul dezmembrat”, a afirmat Dan M anul trecut.
După opt luni de negocieri cu primăria, reprezentanţii instituţiei îi condiţionau clujeanului eliberarea actului administrativ ( autorizaţia de construire) motivând că proprietarul trebuie sa doneze suprafaţa de 100 de metri pătraţi administratiei publice, pentru ca în viitor strada urma să fie lărgită la 16 metri. Conform DEX-ului condiţionarea primăriei era de fapt un şantaj adminsitrativ.
Nemultumit de faptul ca Primaria nu i-a dat un răspuns scris cu privire la aşa-zisul act de donaţie, clujeanul a ajuns până în audienţă la viceprimarul de la acea vreme, Gheorghe Surubaru, actualul city manager. Şurubaru, pentru a clarifica situaţia, le-a chemat la discuţii pe Corina Ciuban şi Aurora Roşca. Aici, Corina Ciuban a afirmat că nu poate ataşa cererea de transfer a parcelei la raspunsul dat proprietarului terenului de frica unui denunţ penal.
“Am cerut să ni se spună cărui paragraf de lege ni se cere să donăm terenul. Am solicitat să ni se răspundă în scris şi să ne fie ataşat modelul de cererea de transfer. În audienţă la viceprimarul Gheorghe Surubaru, Corina Ciuban a afirmat „nu vă putem da în scris aşa ceva pentru că nu este legal şi îmi faceţi plângere penală”. Şi atunci de ce îmi cereţi, am întrebat eu. Mi se pare definiţia şantajului, că nu puteţi să îmi răspundeţi în scris, dar, totodată, asta e singură soluţie agreată de voi”, a afirmat Dan M.
Clujeanul consideră că abuzul la care a fost supus a devenit o practică în Primăria Cluj-Napoca, iar dezvoltatorii imobiliari, pentru a nu mai pierde timp, cedează de cele mai multe ori acestui “şantaj” şi donează sau transferă cu titlu gratuit sute de metri pătraţi în favoarea Primăriei, pentru a obţine cât mai repede autorizaţia de construire.
“Asta mie mi se pare un şantaj, pentru că ei, efectiv, spun „fă-mi o cerere”, iniţial, de donaţie. Asta a fost în noiembrie, am şi martori care pot să certifice că aşa au afirmat, că donaţia ar fi singura soluţie. Acum trei săptămâni, mi-au spus să fac o cerere de transfer cu titlu gratuit. Asta trebuie să faci că să îţi primeşti autorizaţia mi-au spus. Când am cerut să îmi dea în scris acest lucru în scris au zis că „asta nu o să ţi-o dăm în scris niciodată”. Mă consider şantajat în această situaţie. Nu văd altă definiţie la această practică decât şantaj. Eu respect absolut tot ce au solicitat ei. Am făcut două dezmembrări şi doresc să construiesc pe parcela din spate. Verbal îmi spun fă ca şi ceilalţi. După ce şi-au dat seama la un moment dat că e un abuz, să îmi ceară să donez sau să transfer terenul, nu mi-au mai spus că asta trebuie să faci, ci au spus „fă ca şi ceilalţi altfel nu primeşti autorizaţia”. Corina Ciuban şi Aurora Roşca au afirmat asta în faţă mea şi a viceprimarului.Terenul în cauza este luat cu credit pe 10 ani, iar când a fost la banca mi-au spus, OK, dacă vrei să îl donezi trebuie să ridicăm ipotecă, pentru că e cu ipotecă pe noi. În acest moment, reprezenanţii băncii fac o reevaluare că să ridice ipoteca şi să o mute pe parcela din spate. Ca idee, mi-au spus şi cei de la banca, ceea ce face Primăria e un abuz. Oamenii din domeniul bancar ştiu de chestia asta, pentru că toate băncile sunt asaltate, momentan, de cereri de transfer de genul asta, prin care vin oameni ca şi mine, în aceeaşi situaţie. Reprezentanţii băncii au afirmat că terenul a crescut ca valoare în zonă, deci ei sunt acoperiţi dacă mută ipoteca”, a mărturisit în iunie 2016 Dan M.
Pentru că nu a dorit să cedeze “şantajului instituţional”, Dan M a acţionat în judecată Primăria Cluj-Napoca.
“Admite în parte acţiunea formulată de reclamantul M B D în contradictoriu cu pârâţii P MUN. CLUJ-NAPOCA, UAT Mun. Cluj-Napoca, prin primar,şi pe cale de consecinţă, Constată caracterul nejustificat al refuzului de a emite autorizaţia de construire pentru investiţia având ca obiect construire locuinţă unifamilială D+P+Er, amplasată în Cluj-Napoca, Str. Antonio Gaudi nr. 29. Obligă pârâtul de rd. 2 la demararea şi finalizarea procedurii de transfer/expropriere pentru cauză de utilitate publică în condiţiile Legii nr. 255/2010, cu plata preţului/unei juste şi prealabile despăgubiri, pentru terenul în suprafaţă totală de 87 mp, cu nr. cad. 309931 şi 318266. Obligă pârâţii la plata în favoarea reclamantei a sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, taxa judiciară de timbru şi suma de 4800 lei, cu titlu de onorariu avocaţial. Ia act că pârâţii nu au solicitat cheltuieli de judecată”, se arată în minuta şedinţei din 29 februarie 2017.
Numai anul trecut au fost înregistrate în Cluj-Napoca 172 de acte de donaţie care la un calcul sumar de 100 de euro pe metru pătrat, la o medie de 100 metri pătraţi de teren cedat, rezultă că primăria Cluj-Napoca s-a împroprietărit cu terenuri în valoare de 1,72 milioane de euro. Confruntați cu posibilitatea de a le fi respinse documentațiile de autorizare, față de atitudinea abuzivă a autorității publice, beneficiarii certificatelor de urbanism în care sunt notate servituți de utilitate publică renunță practic la dreptul lor de proprietate pentru a reglementa în locul autorității situațiile de această natură și a putea obține autorizațiile de construire solicitate. Pe de o parte, nu se cheltuie bani pentru despăgubiri și pe de altă parte Municipalitatea se îmbogățește prin dobândirea în mod gratuit a tuturor terenurilor donate.