Din oras

Sub deviza „Nicio persoană nu doarme sub cerul liber”, polițiștii locali au demolat 39 de adăposturi de boschetari. Au prins și sute de cerșetori

Anul trecut, polițiștii locali din Cluj-Napoca au prins sute de cerșetori care bântuiau pe străzile din oraș, majoritatea fiind adulți. O parte au fost trimiși în localitățile de domiciliu, iar o altă parte au fost cazați la centrele de primire din municipiu. În urmă cu opt ani, Primăria a lansat un program prin care cetățenii erau îndemnați să nu dea bani celor care apelează la mila lor. Inițiativa nu a funcționat, orașul fiind în continuare plin de cerșetori.

În raportul de activitate pe anul 2021, conducerea Poliției Locale Cluj-Napoca a menționat și bilanțul referitor la cerșetorii și oamenii fără adăpost prinși în oraș.

După modelul lui Emil Boc a cărui deviză este „Nimeni nu este abandonat, nimeni nu este lăsat în urmă” și Poliția Locală și-a făcut un slogan: „Nicio persoană nu doarme sub cerul liber”. Cu această propoziție motivațională în minte, polițiștii conduși de Marcel Bonțidean au ieșit să curețe orașul de „homeleși” și de cerșetori.

În 2021, polițiștii locali au depistat 39 de adăposturi improvizate. Deși în raport nu este menționat faptul că acele cuiburi de oameni ai străzii au fost demolate, se subînțelege că așa s-a întâmplat. Ziar de Cluj a scris nu demult despre o familie care locuia pe malul Someșului, într-o cocioabă făcută din placaje, pături șu prelate, în zona străzii Traian, aproape de centru. La scurt timp de la articolul publicat de noi, adăpostul improvizat a dispărut.

Citește și:

În orașul unde „nimeni nu este uitat, nimeni nu este abandonat”, oamenii trăiesc în cocioabe improvizate pe malul Someșului

„Sub deviza „Nicio persoană nu doarme sub cerul liber” au fost identificate 39 de adăposturi improvizate, 219 persoane persoane fără adăpost și 506 persoane care apelau la mila publicului adulți și 22 de minori. Față de aceste persoane s-au dispus măsuri legale constând în asigurarea unor locuri la cele două centre de primire din municipiu, precum și la centrele de ocrotire a minorilor. Persoanele cu domiciliul în alte localități au fost îndrumate spre domiciliul acestora. Totodată au fost informate primăriile de pe raza de domiciliu cu privire la activitatea acestor persoane”, scrie în raportul de activitate.

Primăria are și un program anti-cerșetorie, inițiat în 2014. Atunci au fost montate în oraș, în locuri vizibile, panouri cu mesaje prin care clujenii erau îndemnați să nu dea bani cerșetorilor. Programul a costat 6.000 lei, banii fiind cheltuiți pentru:

  • campanii cu fluturaşi distribuiţi cetăţenilor sau lipiţi în zonele predispuse unor astfel de fapte: spitale, biserici, mijloace de transport în comun, pieţe, terase, etc.
  • amplasare a 50 panouri indicatoare amplasate în zonele spitalelor, centru, zonele identificate de Direcția Gnererală Ploția Locală ca fiind intens populate de cerșetori, 1000 afișe lipite pe mijloacele de transport in comun și 50000 de stickere cu mesaje de prevenire și combatere a femomenului de cerșetorie în municipiul Cluj-Napoca
  • înştiinţarea cetăţenilor cu privire la faptul că oferindu-le bani încurajează nemunca şi implicit cerşetoria
  • comunicarea numărului de telefon al Dispeceratului Poliţiei locale 0264/598784 la care cetăţenii pot sesiza prezenţa cerşetorilor
  • colaborarea cu voluntarii, aceştia sesizându-ne când depistează persoane care apelează la mila publicului în diferite locaţii

În urmă cu doi ani, viceprimarul Dan Tarcea spunea că o parte din vină o au și cetățenii care le dau bani cerșetorilor.

”Nu este o noutate această chestiune. Este o problemă veche. Se întâmplă fenomenul acesta mai ales în preajma sărbătorilor când oamenii sunt mai sensibili. Colegii mei de la Poliția Locală fac eforturi uriașe pentru a menține sub control acest fenomen. Zilnic sunt identificați câteva zeci, douăzeci, treizeci în unele zile chiar patruzeci de persoane care sunt puși pe tren și sunt trimiși la locuințele lor. Din păcate, chiar dacă le dăm amenzi nu au posibilitatea să le plătească, nu pot fi executați, îi trimitem acasă și în următoare săptămână îi vedem iar la Cluj. Ei nu pot să fie arestați, nu poți aresta un om pentru că are o problemă socială. Aș face un apel și către clujeni, pentru că dacă noi, cetățenii nu încurajăm acest fenomen, el o să dispară, dar dacă noi le dăm bani o să apară și mai mulți cerșetori și nu o să putem face față pentru că avem un număr limitat de polițiști”, declara Tarcea, la finalul anului 2019.