Analiza publicata ieri de Ziar de Cluj, despre efectele construirii unor turnuri de 12 etaje in zona Pietei Mihai Viteazu asupra traficului rutier, deschide un subiect de dezbatere, asupra caruia ar trebui sa se aplece autoritatile locale, atunci cand elibereaza avize pentru astfel de colosi imobiliari, in zone de case cu strazi inguste. Va prezentam astazi cateva concluzii dintr-un studiu de circulatie, realizat pentru un ansamblu rezidential care nu s-a mai construit, Riverfront, in imediata apropiere a zonei amintite – Piata Abator.
Riverfront a fost un proiect imobiliar puternic dezbatut in Primaria clujeana, in 2008-2009, care a primit avizele necesare construirii, insa nu s-a mai realizat din cauza crizei economice. Riverfront a fost dezvoltat de Polus Real Estate, iar investitia presupunea constructia unor cladiri cu inaltimi de pana la 22 de etaje cu birouri si locuinte, un parking, cinematograf, un hypermarket si spatii de agrement, in Piata Abator din Cluj-Napoca.
Pentru acest proiect a fost realizat si un studiu de circulatie, pentru a se vedea care sunt efectele dezvoltarii imobiliare a acestei zone – strada Bucuresti si strada Paris in special.
In studiul de circulatie, realizat de inginerul Dan Florian, se arata ca in zona predomina imobilele pe un singur nivel, multe mai vechi de 50 de ani.
In ceea ce priveste strada Paris, se arata ca aceasta asigura circulatia majora intre zonele rezidentiale si de locuit. “Intersectia cu strada Bucuresti este dotata cu un semafor electric clasic, de tip vechi, fara posibilitate de conectare in retea sau de rulat programe si scenarii cu timpi variabili de verde. Pentru traficul actual face fata, desi se impune si modernizarea acestuia”, se arata in studiu.
In document se mai arata ca aparitia podului peste Somes va prelua o parte a fluxului actual a a strazii Paris, avand ca efect scaderea circulatiei pe aceasta artera.
Strada Bucuresti este cea mai importanta artera din zona studiata, fiind de categoria a II-a. Este singura strada semaforizata din zona. Preia fluxurile de trafic ale zonei Marasti, canalizandu-le spe centru sau spre gara, respectiv strada Oasului. A fost monitorizat segmentul dintre strada Paris si podul pe peste Somes. Cei care au realizat studiul au observat ca fluxul de trafic are valori mai mari in intervalele orare 7.30-8.30, respectiv 15.00-17.00.
Un lucru interesant semnalat de studiu este acela ca s-a renuntat la o banda de ciculatie, din cauza stalpilor Renel.
“Un alt aspect care creste riscul de a se produce evenimente rutiere este amplasarea total neinspirata a unei statii de carburanti chiar pe coltul intersectiei. Tot aici sunt taximetristi care stationeaza in asteptarea clientilor, chiar langa gardul statiei de carburanti, sporind atat pericolul aparitiei unei explozii, cat si a unor evenimente rutiere”, arata studiul.
Pe toate strazile studiate s-a constatat faptul ca o parte din carosabil este folosit pentru parcari.
Riverfront presupunea construirea a peste 200 de apartamente cu 230 de masini aferente si spatii de birouri cu nu mai putin de 1.300 de masini aferente. Spatiile comerciale ar fi adus in zona 1.400 de masini, iar cinematograful alte 175 de autovehicule. Inginerii care au realizat studiul au facut si o simulare a circulatiei acestor masini in zona si au tras mai multe concluzii.
Una dintre concluzii este aceea ca se impunea semaforizarea intersectiei strazilor Bucuresti cu Anton Pann. Ar fi trebuit sa devina obligatorie si semaforizarea intregii Piete Abator, cu un sistem inteligent de monitorizare si coordonare a traficului rutier.
Astfel de constructii de birouri si apartamente, mai arata studiul, impun interdictia de parcare pe strada Bucuresti si realizarea a minim trei, optim patru benzi de stocare.
Foto: assix.ro