Cluj Arena este cel mai ambitios si totodata singurul proiect finalizat de catre Alin Tise in primul sau mandat de presedinte al CJ Cluj. Daca pentru Sorin Apostu, fost primar al municipiului Cluj-Napoca, jucaria era Sala Polivalenta, pentru Alin Tise ambitia a fost transformarea fostului stadion Ion Moina intr-unul modern din categoria „elite”. Din pacate, trecerea in administrare privata a stadionului proprietate a CJ Cluj (reamintim: pentru crearea de sinecuri politice si generozitatea schemei de angajare) s-a dovedit o decizie proasta, in prezent Cluj Arena inregistand datorii de peste 13 milioane de lei, functionalitatea societatii fiind ingreunata si de faptul ca, din luna august a anului trecut, conturile i-au fost poprite de catre primarie. Proaspat instalat in functie, Alin Tise promite ca va solutiona, in scurt timp, problemele societatii astfel incat activitatea de la stadion sa se desfasoare in conditii optime.
Pentru finantarea stadionului au fost alocati bani din fondul de rezerva al Guvernului condus la acea vreme de Emil Boc. In prezent pentru salvarea de la faliment a societatii, atat Emil Boc cat si Alin Tise au lansat pe piata, in timpul campaniei electorale, o propunere de asociere intre municiplaitate si judet pentru formarea unui pol de crestere sportiva si de divertisment care sa cuprinda atat Sala Polivalenta cat si stadionul Cluj Arena. Totul pentru a acoperi fabrica de sinecuri politice care este Consiliul de Adminitratie si conducerea acestei societati. La Cluj Arena atat grila de salarizare, cat si numarul de locuri pentru a fi salarizate din bani publici ca societate, sunt mai generoase decat in cazul in care stadionul ar fi fost administrat de o directie a CJ.
In cuantumul datoriei de 13 milioane de lei pe care Consiliul Judetean Cluj o are la bugetul local pentru neplata impozitului aferent cladirii si terenului stadionului, Primaria ar putea deveni actionar in societatea Cluj Arena. Acest lucru a fost vehiculat inca de anul trecut in presa de catre primarul Emil Boc care anunta, imediat ce Curtea de Conturi a constatat faptul ca societatea are obligatia sa plateasca impozitul respectiv, ca, in opinia sa, exista posibilitatea unei asocieri intre Primarie si CJ Cluj.
In februarie, la fix jumatate de an dupa poprirea conturilor societatii, s-a vehiculat ideea unei majorari de capital la Cluj Arena venita din partea actionarului unic CJ Cluj. Cluj Arena avea datorii de aproape 12 milioane de lei, iar in cazul in care s-ar fi platit pana la 31 martie debitul principal, ar fi avut sanse sa scape de 75% din sumele incadrate ca fiind penalitati de intarziere si majorari. Acest lucru nu s-a reusit, deoarece s-a opus Consiliul Concurentei, iar fostul presedinte al forului judetean Mihai Seplecan inca de la venirea sa la conducerea CJ Cluj a cerut intrarea in faliment a societatii.
“Cica n-am vointa politica in momentul in care ne-am trezit pe cap la CJ Cluj cu problema platii impozitului pe cladirea Cluj Arena. Daca faceam cadou la municipiu aceasta investitie a judetului, eram baiat de treaba, ceea ce, conform legii, nu se poate. Nici marire de capital, ca ar fi fost considerata ajutor de stat. Trecerea in insolventa, desi a fost propusa de catre functionarii nostri abilitati, a fost considerata o imbecilitate de catre exact persoana de sub pixul careia a iesit aberatia de firma care n-a raportat ani de zile existenta unui impozit pe cladirea din administrarea ei. Care impozit nu ar fi existat daca Cluj Arena era Directie in cadrul CJ Cluj si nu Societate, daca stadionul ramanea in domeniul public, nu in domeniul privat. Dar mai trebuia creata o tura de slujbe politice si-atunci s-a creat inca o Societate. Solutia legala este intrarea in insolventa, dar cine sa ma asculte?”, a afirmat Mihi Seplecan.
In plina campanie electorala, Alin Tise a declarat, pe calea undelor radio, ca societatea Cluj Arena nu poate fi administrata de functionari publici si ca solutionarea problemei poate fi o administrare parteneriat public-privata.
“Propunem, impreuna cu Emil Boc, un parteneriat intre primarie si consiliul judetean, intr-un regim public-privat sau public in totalitate, vom vedea asta dupa 5 iunie, pentru a elimina aceasta diferenta de abordare intre cele doua administrari. Si Stadionul si Polivalenta sunt obiective facute din bani publici, ai clujenilor, iar clujenii doresc sa fie o administrare pozitiva, sa nu mai fie bagati bani intr-o gaura la Cluj Arena. O asemenea structura este practic imposibil de administrat prin functionari publici. Daca stadionul ar fi fost in domeniul public ar fi trebuit cheltuiti 100.000 de euro pe luna din bugetul public. Cu bune, cu rele, aceasta societate care administreaza acum stadionul nu a cheltuit nici un ban public de 4 ani, ci doar din veniturile proprii realizate”, a afirmat Alin Tise in 31 mai 2016.
Presedintele CJ Cluj a anuntat azi ca, in opinia sa, situatia proiectelor ratate ale insitutiei este o urmare neimplicarii tuturor partidelor care au luat loc la masa de consiliu si care nu au fost capabile sa ia o decizie politica. In curand, Alin Tise sustine ca va aunta public ce se va intampla cu societatea Cluj Arena, insa a lasat de inteles ca varianta falimentului este tot mai aproape.
“Eu am fost aici ales sa fac treaba si voi incerca sa fac treaba mai bine sau mai rau asta depinde de vazut. Nu ma ingrijoreaza niciun proiect pentru ca stiam in ce faza sunt de aceea nu vreau sa dau vina pe nimeni sa acuz ce s-a facut inainte. Eu cred ca atata timp cat voi sta la Consiliul judetean va trebui sa generez solutii si sa generez rezultate pozitive pentru oameni. Toate partidele sunt partase de ce s-a intamplat in cei patru ani la CJ. La Cluj Arena sunt doua lucruri. Societatea in sine si bunul in sine, adica Arena ca imobil. Aici va trebui sa abordam diferit lucrurile. Si diferit dar si impreuna. O sa sa anunt in curand propunerea mea pentru cladirea in sine, iar de aceasta solutie (rezolvarea problemei ca – nr) cu imobil, solutia cu societatea este o consecinta. Deci ceea ce vom face cu cladirea in sine va rezulta implicit ce se intampla cu societatea”, a declarat Alin Tise.
Stadionul Cluj Arena a fost construit in anul 2011 pe locul fostului stadion Ion Moina. Catalogat un stadion in categoria “elite” acesta poate sustine competitii de fotbal, rugby si atletism la cele mai inalte nivele internationale. Constructia a fost finantata pe de o parte din fonduri guvernamentale (14 milioane euro) si pe de alta parte din fonduri ale Consiliului Judetean Cluj (31milioane de euro). Initial, costurile de construire au fost evaluate la 27,5 milioane de euro, insa pentru omologarea Arenei in conformitate cu normativele FIFA, au fost necesare realizarea unor lucrari suplimentare in valaore de 8,8 milioane de euro, astfel costurile totale ajungand la 45 de milioane de euro cu TVA.