In plina valva legata de scoaterea la licitatie a unui exemplar din cele mai scumpe timbre din Romania, putini isi mai amintesc ca si la Cluj exista o asemenea valoare. Face parte din tezaurul Bibliotecii Centrale Universitare (BCU) „Lucian Blaga” din Cluj si are o poveste speciala. Ferecat in seifuri speciale, timbrul de la Cluj se numea la vremea lui „marca de 27 parale cu cap de bou din anul 1858”.
Eugen Barbul, primul director director al BCU, noteaza in volumul sau din 1935 „Biblioteca Universitatii Regele Ferdinand I din Cluj” si cum a ajuns in patrimoniul institutiei asa-numita „marca de 27 de parale cu cap de bou din anul 1858”.
„Cea mai importanta donatie a fost a pasionatului colectionar Gheorghe Sion din Bacau, fost procuror la Curte, fost prefect, descendent al unei familii boeresti, care patruns de sentimentul unirei sufletesti a romanilor, in anul 1922 a donat bibliotecii toate colectiunile sale de carti si reviste, manuscripte, documente, stampe, fotografii, picturi, monede si medalii, marci postale, harti etc. Valoarea colectiunei e de nepretuit prin faptul ca ea cuprinde raritati cari nu se mai pot procura”, scrie fostul director.
Valorosul timbru Cap de bour face parte, astfel, din Colectiunea marcilor postale, in care se regasesc, intre altele „cele mai vechi marci postale romanesti intre ele, marcile cu efigia lui Cuza Voda, cari n’au fost puse in circulatie si cari sunt unice in tara”.
„Cea mai de pret este marca de 27 de parale cu cap de bou din anul 1858. La Paris in anul 1913 s’a vandut in licitatie publica un asemenea exemplar cu suma de 1000 fr.fr. (franci francezi, n. red.). Astazi aceste marci sunt catalogate in strainatate cu pretul fantastic de 55.000 fr. fr (o jumatate de milion de lei)”, precizeaza Barbul.
Foto: citynews.ro
Se pare ca actul de donatie a avut si cateva probleme. Legea vremii prevedea ca daca exista un mostenitor „nu se poate dona avutul”. Ca urmare, Sion a atasat un document in care spune ca isi doneaza colectiile cu conditia ca biblioteca sa depuna sau suma de 200.000 de lei „la „Casa de Depuneri si Consemnatiuni” din Bucuresti in favorul baiatului D-sale, care devenind major in caz ca n’ar consimti la donatiunea facuta in mod irevocabil, sa poata ridica suma de 200 mii Lei depusa in renta romana impreuna cu cupoanele aferente”.
Mai tarziu, cand a devenit major, fiul lui Gheorghe Sion a incuviintat ca donatia sa ramana in patrimoniul bibliotecii, iar suma de 200.000 de lei a fost donata catre Universitatea Regele Ferdinand I din Cluj, actuala Universitate „Babes-Bolyai”, „ca sa integreze cartile romane si straine cu referinte la istoria nationala roman, ce-i lipsesc colectiei Gh. Sion, cum si de a ajuta pe cei care ar voi sa lucreze la cercetarea istoriei neamului nostru, ori sa faca publicatiuni cu extrase din biblioteca clujana din sala Gh. Sion”.
Despre donatorul Gheorghe Sion se mai arata ca „a fost cel dintaiu roman proclamat cetatean de onoare al orasului”.
Foto: cultural.bzi.ro
„Piata in care se gaseste biblioteca (colt cu str. Mico) a fost numita Piata Gh. Sion, eternizandu-i si in felul acesta numele, alaturi de ai celuilalt mecenate de pe vremea ungurilor, a contelui Emeric Miko, in a carui amintire strada ce-i poarta numele si-a pastrat numirea si in Clujul romnaesc”, se mai arata in cartea lui Barbul.
Timbrul Cap de Bour se afla, astfel, de mai bine de un secol la loc sigur in cladirea BCU Cluj.
„E o valoare mare, e pastrat in tezaurul nostru, nu-l scoatem decat in prezenta gestionarilor”, a precizat Doru Radosav, directorul institutiei clujene.
Despre faptul ca cei de la Artmarkt spun ca timbrul pe care il scot ei la licitatie e singurul cu certificat de autenticitate, Radosav spune ca nu intra in asemenea discutii.
„Pe noi nu ne intereseaza chestiile astea, nu avem umori de genul acesta. Timbrul de la noi face parte din colectiile speciale, din marea Colectie Sion, donata in perioada interbelica bibliotecii.Pe noi nu ne intereseaza daca acela e mai autentic decat autenticul nostru, se pot face verificari. Face parte din regimului cultural national, face parte din tezaurul bibliotecii. E si cunoscut, apare in marile cataloage numismatice”, a mai spus directorul BCU.
Timbrele de acest fel ajung sa coste la licitatii peste 100.000 de euro. Pe ele se pot observa intr-un cerc capul de bour, o goarna postala, o stea in cinci colturi si legenda “porto scrisori” scrisa cu litere chirilice si plasata in interiorul buclei pe care o formeaza goarna.
„Exista valori de 27, 54, 81 si 108 parale (adica 57 de bani, 1,14 lei, 2 lei, respectiv 2,28 lei), iar cercul se mareste si el in functie de aceste valori. Cu 27 de parale se puteau trimite scrisori la Piatra Neamt, Roman, Targu Neamt, Vaslui, Bacau, Dorohoi, Husi. Costa mai mult pentru a trimite la Adjud, Barlad, Cahul, Focsani sau Ismail.
Inca un fapt interesant se refera la cea mai scumpa piesa filatelica romaneasca, ziarul Zimbrulu-Vulturulu, francat cu 8 marci de 5 parale. La o licitatie de la Geneva din 2007, s-a vandut la un pret de nu mai putin de un milion de dolari. Numarul exemplarelor care au supravietuit se ridica undeva la 700, dintre care 50 au mai ramas in Romania. La vremea cand au fost retrase, din aprox. 25.000 s-au vandut jumatate, iar dupa unire cele ramase au ajuns la vechiul oficiu postal de pe Strada Doamnei, distrus intr-un incendiu in 1874.
Muzeul National Filatelic conduce inca investigatii privind autenticitatea marcilor ramase, a caror valoare totala este de undeva intre 4 si 60 de milioane de euro”, potrivit historia.ro.