Demolarile nejustificate, interventiile abuzive, abandonul deliberat sunt doar cateva din cauzele care au dus patrimoniul construit intr-o situatie critica. Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România a trimis o scrisoare deschisa catre Ministerul Culturii, scrisoare in care prezenta situatia si oferea inclusiv directii pentru a se stabiliza, nominalizand posibilele măsuri de deblocare si optimizare a cadrului de protecţie a patrimoniului, conform Strategiei de Apărare Naţională din aprilie 2016 care recunoaşte patrimoniul ca obiectiv de interes naţional alături de alte aspecte esenţiale precum securitatea, sănătatea sau educaţia. Mediafax l-a intervievat pe Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România.
Vă prezentăm în continuare interviul integral:
Reporter: De fapt, de ce arhitecţii nu-s luaţi în seamă în România? Ce cultură lipseşte?
Şerban Ţigănaş: Arhitecţii nu sunt luaţi în seamă în România pentru că anii de comunism i-au şters din categoria ”claselor conducătoare”, neavând datele ideologic corecte ale proletariatului disciplinat, subordonat partidului unic. În prezent partidul nu mai este unic, dar nici departe de asta nu suntem, iar independenţa în gândire şi discursul polemic şi creativ al arhitectului este un coşmar pentru cei care s-au înrolat în logica disciplinei de partid. Cum instituţiile au fost politizate, această disciplină a penetrat capilar domeniul public, în care arhitecţii puternici şi responsabili sunt indezirabili. E nevoie de buni executanţi şi se pare că ne e greu să fim aşa ceva. Altă cauză a absenţei arhitecţilor din procesele de decizie suntem noi înşine şi concurenţa neloială inevitabilă în societatea din care facem şi noi parte.
Lipseşte cultura construirii atât din perspectiva înţelegerii necesităţii unor procese complexe care să conducă spre decizii cât şi din perspectiva capacităţii de evaluare critică a rezultatelor. Noi suntem în epoca ctitoriilor, a liderilor din administraţie cărora li se atribuie toate realizările. Mai lipseşte o înţelegere a ceea ce însemnă de fapt a fi în serviciul public, adică funcţionar în administraţie, care e altceva decât să fi stăpân pe un domeniu, cum apare din comportamentul multor servitori publici.
Reporter: De ce acum v-a ajuns cuţitul la os şi aţi scris premierului?
Şerban Ţigănaş: Cuţitul e demult la os şi a trecut şi prin os, protecţia patrimoniului fiind în faliment consolidat, dacă pot spune aşa. Am scris acum premierului pentru că suntem de părere că acest guvern a dat semnale bune în sensul deschiderii spre colaborare, mai ales prin Ministerul Culturii şi dorim să catalizăm o situaţie favorabilă dar să ne şi ataşăm suportul necesar al opiniei publice.
Reporter: De ce ar trebui societatea să fie conştientă de revendicările OAR?
Şerban Ţigănaş: Ordinul Arhitecţilor din România a fost creat prin lege pentru a organiza o profesie de interes public prin rezultatele ei construite. Fără suportul societăţii vocea noastră nu poate fi suficientă şi de aceea suntem extrem de interesaţi de parteneriatele care se nasc pentru în diferite scopuri legate de arhitectură şi fenomenele construirii. Ceea ce e important e că tocmai acum se naşte un astfel de parteneriat cu Ministerul Culturii, tocmai pentru a încerca pe termen lung să ieşim prin colaborare din acest faliment al conservării patrimoniului, de care vorbeam. Pe termen scurt ne oferim resursele, în special umane, pentru a interveni acolo unde statul a eşuat în a îşi asigura competenţele de care are nevoie în cadrul proceselor legate de protecţia patrimoniului imobil. Voluntariem.
Ordinul Arhitecților din România a transmis vineri 15.07.2016 către Guvernul României, în atenția domnului Prim-Ministru, o scrisoare privind necesitatea adoptării cât mai rapide a unor măsuri de deblocare și îmbunătățire a cadrului de protecție a patrimoniului, ca obiectiv de interes național alături de aspecte esențiale precum securitatea, sănătatea sau educația.
CĂTRE: Guvernul României
Domnului Prim-Ministru Dacian Julien Cioloș,
Ca urmare a situației critice în care se află patrimoniului construit, situație cauzată de demolările nejustificate, abandonul deliberat sau intervențiile abuzive, Ordinul Arhitecților din România (OAR) a acceptat invitația la dialog inițiată de Ministerul Culturii, din luna iulie 2016, pentru deblocarea și remedierea acestei stări de fapt.
Semnalăm cu această ocazie cauzele, respectiv practicile majore, care din punctul nostru de vedere au favorizat situația actuală, blocând demersul de protecție a patrimoniului și, prin influență, calitatea spațiului urban:
I. Lipsa unor politici publice coerente de protecție și integrare a patrimoniului precum și carențe legislative, cu impact negativ asupra identității comunităților și a cadrului construit. În general, regulamentele urbanistice slabe calitativ și politicile administrative arbitrare au devalorizat fondul construit în favoarea intervențiilor noi, fără o calibrare a funcțiilor, necesităților și identității orașului.
II. Lipsa interesului factorilor de decizie în a rezolva problema subdimensionării resurselor umane și financiare precum și a deprofesionalizării celor dintâi în cadrul instituțiilor cu atribuții de protecție a patrimoniului (aparatul Ministerul Culturii și a Direcțiilor de cultură deconcentrate – DCJ) care a condus la:
– calitatea slabă a proiectelor și acțiuni ilegitime asupra patrimoniului (decopertare ornamente, reconstrucții fanteziste, butaforii, demolare, mutilare, distrugere, etc.);
– îngreunarea până la blocare, a procesului de autorizare, supra-reglementările precum și discrepanța între avizele Direcțiilor de Cultură și autorizațiile emise de administrația publică locală favorizează dezvoltarea derogărilor ilegale;
– nu în ultimul rând, presiuni și conflicte de interes pentru obținerea avizelor din partea Ministerului Culturii sau a serviciilor acestora, rămase fără suport juridic și forță de decizie.Patrimoniul cultural este o resursă neregenerabilă a cărui gestiune adecvată poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții urbane din România. În acest sens, propunem deschiderea unor discuții axate pe următoarele probleme:
1. Necesitatea consolidării activității instituțiilor care se ocupă de protecția patrimoniului, prin bugetarea corespunzătoare a aparatului de stat. – obiectiv pe termen scurt
În acest sens, susținem modificarea HG 90/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Culturii, cu modificările și completările ulterioare. Aceasta poate schimba sistemul de finanțare al Direcțiilor de Cultură, ceea ce presupune ca din instituții finanțate integral de la bugetul de stat să devină instituții finanțate din venituri proprii și din subvenția acordată de la bugetul de stat (taxa de analiză de documentație, proiecte culturale, etc.).
Blocajul activității Direcțiilor de Cultură duce la blocarea investițiilor, a programelor de consolidare sau reabilitare, precum și a intervențiilor asupra construcțiilor existente sau a celor noi din zone construite protejate, favorizând acțiunile ilegale (intervenții neavizate, publicitate ilegală, etc.).
2. Deblocarea de urgență a situației avizării în cadrul Direcțiilor pentru Cultură și profesionalizarea corespunzătoare a acestora – obiectiv pe termen mediu.
Dialogul dintre Filiala Teritorială București a OAR și Direcția pentru Cultură a Municipiului București (DCMB) privind soluțiile posibile de rezolvare a blocajului documentațiilor de avizare, reportate lunar din cauza incapacității Direcției de a face față volumului mare de solicitări, este doar una dintre acțiunile începute. Prin această măsură, în urma analizei și monitorizării activității DCMB, OAR va propune o redimensionare corespunzătoare a resurselor umane și financiare ale Direcției, un minim necesar pentru a face față provocărilor actuale.
3. Stabilirea unor politici publice asumate de protecție a patrimoniului prin optimizarea legislației (Codul Patrimoniului) și extinderea activității în sensul documentelor internaționale la care România a aderat, nu doar declarativ, ci și prin măsuri concrete – obiectiv pe termen lung.
În acest sens propunem:
– rediscutarea procesului de descentralizare inițiat de Guvern, care dorește transferarea competențelor Direcțiile de Cultură de sub jurisdicția Ministerului Culturii în subordinea Consiliilor Județene. Dorim să analizăm mai detaliat riscurile acestei decizii administrative, semnalate ca fiind inoportune încă din 2013 de ICOMOS România (Consiliul Internațional al Siturilor și Monumentelor Istorice). Evidența patrimoniului este o chestiune care ține de Ministerul Culturii, iar buna funcționare a acesteia se bazează pe principii de funcționare apolitice;
– soluții de îmbunătățire a dialogului și colaborării interministeriale.Considerăm că aceste trei puncte expuse anterior sunt măsuri care pot fi implementate și discutate cu o relativă ușurință, iar impactul lor poate fi unul benefic cu un efect vizibil imediat.
OAR a preluat inițiativa unor acțiuni punctuale în vederea eficientizării procesului de avizare atât prin promovarea posturilor deschise către arhitecți cât și prin introducerea posibilității unor practici profesionale în cadrul Direcțiilor de Cultură – ca formă de stagiatură – care să susțină temporar activitatea Direcțiilor pe perioada de implementare a măsurilor de consolidare și restructurare administrativă. Suntem deschiși și la alte tipuri de colaborare, fiind un subiect de interes național, iar eventuala atribuire OAR a statutului de organizație de utilitate publică ne-ar permite să augmentăm soluțiile.
Solicităm astfel un răspuns din partea Primului-Ministru privind posibilele măsuri de deblocare și optimizare a cadrului de protecție a patrimoniului, conform Strategiei de Apărare Națională din aprilie 2016 care recunoaște patrimoniului ca obiectiv de interes național alături de alte aspecte esențiale precum securitatea, sănătatea sau educația.
Cu deosebită considerație,
Președinte,
Arh. Șerban Țigănaș