Razboiul gunoaielor continua la Floresti. Trotuarele comunei sunt efectiv acoperite cu resturi menajere, programul de ridicare de la populatie nu este respectat de catre firma de salubritate responsabila cu aceasta activitate, motiv pentru care cetatenii, nemultumiti fata de modul in care adminsitratia locala intelege sa-i respecte, au ales calea plangerilor la Oficiul pentru Protectia Consumatorilor. Daca in alte comune primarii au stiut sa-si gestioneze situatia urat mirositoare a deseurilor menajere, la Floresti primarul Horia Sulea plimba pisica moarta prin ograda firmei de salubritate Quatro Eco Salub, al carui actionar este chiar comuna pe care o pastoreste, in lipsa de orice solutie.
Capul Liviei Baica vrem. Acesta pare a fi solutia pentru faptul ca cetatenii din cele patru comune (Maguri Racatau, Capus, Gilau si Floresti) stau cu gunoaiele neridicate saptamani, sau chiar luni intregi. Surse apropiate lui Horia Sulea ne-au informat ca primarul, in calitate de reprezentant al comunei Floresti in AGA societatii Quatro Eco Salub, i-ar fi solicitat directorului Livia Baica demisia de onoare. Acelasi surse ne-au destainuit ca, de fapt, acest lucru nu este posibil, cel putin in perioada imediat urmatoare, deoarece managerul Baica ar fi facut niste angajamente de plata inca neacoperite. Din acest motiv, Livia Baica mai ramane in functie – pentru ca politicienilor le trebuie un tap ispasitor in cazul unei eventuale neachitari a ordinelor de plata semnate de aceasta.
Horia Sulea a solicitat prefectului Gheorghe Vuscan declararea starii de urgenta in Floresti pe problema deseurilor. Prefectul l-a trimis la plimbare ca urmare a neindeplinirii tuturor conditiilor necesare pentru a fi declarata starea de urgenta. Horia Sulea a „permis” amenajarea unei rampe temporare de transfer pe raza comunei, insa Garda de Mediu Cluj, sesizata de Ziar de Cluj, a aplicat sanctiuni firmei QUatro Eco Salub pentru nerespectarea normativelor de mediu si depozitarea in locuri interzise a gunaoielor. Sursele Ziar de Cluj ne-au informat ca terenul pe care a fost ilegal amenajata rampa respectiva de transfer ar apartine unor apropiati ai familiei primarului. Horia Sulea a incriminat faptul ca, principalii vinovati pentru faptul ca nu se ridica gunoiul conform termenelor prevazute in contracte, sunt asociatiile de proprietari care au restante la firma de salubritate. Lucru infirmat de catre majoritatea administratorilor firmelor ce se ocupa cu coelctarea taxelor de intretinere de la populatie. Horia Sulea, alaturi de cei trei primari ai comunelor Gilau, Capusu si Maguri Racatau, au decis ca este mai rentabil sa fie transportat gunoiul de pe raza celor patru unitati teritorial administrative pe care le reprezinta la Oradea. Total neadevarat, pentru ca, potrivit unor experti, costurile cu transportul deseurilor pana la Oradea si cu taxa la rampa ar ajunge la aproape acelasi pret ca cel practicat de catre Salprest Rampa. Deci este o solutie cu miza zero, care ar duce doar la situatia in care firma de saluv=britatea ar produce datorii si la o alta rampa de deseuri, fara sa si le fi achitat pe cele pe care le-a produs deja.
Ziar de Cluj a luat legatura cu unul dintre primarii din judet care s-a confruntat cu aceeasi problema pe care o are si Florestiul la ora actuala. Daca in comuna Baciu s-a putut rezolva problema deseurilor, interbarea se pune cine are interesul ca aceeasi metoda sa nu fie aplicata si in cazul Quatro Eco Salub?
In comuna Baciu, cand a debutat criza gunaoielor, firma de salubritate a refuzat sa mai colecteze deseurile de la populatie. Acest lucru a determiant ca in cateva saptamani in comuna sa apara la tot pasul rampe ilegale de deseuri, posibile focare de epidemii. Masurile luate de catre administratia locala a comunelor Baciu si Aghiresu, cei doi actionari ai firmei care se ocupa de salubrizare a fost ca, pentru a evita nerespectarea programului de ridicare a resturilor menajere de la populatie, sa suporte din bugetul local costurile de depozitare la rampa de la Pata Rat.
„Avem firma noastra de salubritate facuta in asociere cu Aghiresu (60% actionar comuna Baciu – 40% Aghiresu). Cand a inceput criza gunoaielor am incercat mai mutle variante. Prima data le-am dus la Alba Iulia, apoi am dus o perioada la Oradea, Alesd, dupa care le-am dus la Sibiu si pana la urma am ajuns la Salprest Rampa. Am ajuns la concluzia ca, desi sunt 217 lei pe tona, este mai ieftin decat sa le ducem la Oradea, sau oriunde in alta parte a judetului. Sigur costurile au crescut de la 20 de lei pana la 217 lei pe tona. Comunitatea noastra, la cei peste 15.000 de locuitori, produce lunar in jur de 300 de tone”, a afirmat Florin Muresan primarul comunei Baciu.
Ce masuri financiare a luat comuna Baciu si Aghiresu astfel incat sa nu mai existe probleme cu respectarea programului de ridicarea a deseurilor iar pretul perceput de la populatie sa nu fie modificat?
„Cheltuielile de depozitare la Salprest Rampa le suportam noi (comuna Baciu si Aghiresu). Nu avem alta varianta. Licitatia pentru serviciul de salubritate a fost facuta pana in 2018 cu aceasta firma. Desi este a noastra, pretul nu putem sa il modificam pentru ca firma sa fie rentabila. Astfel, ridicarea si transportul il face firma conform contractului iar noi, administratia locala, suportam diferenta de pret la depozitare la rampa. Platim intre 40.000-50.000 lei pe luna depozitarea deseurilor din Baciu si Aghiresu pentru cele aproximativ 300 de tone. Sumele au fost alocate prin hotarare de Consiliu Local dupa ce intital s-a dezbatut problema in AGA. Multi dintre locuitorii din Baciu care stau la blocurile nou construite au buletine de Cluj pentru ca au mai multe facilitati, atat la transport cat si pentru a-si puta duce copiii la gradinita si scoala in Cluj. Se simt acesti bani din moment ce platim din bugetul local partea de depozitare. La fel am fost si noi ca si Florestiul. In momentul in care nu am ridicat gunoaiele, toate vaile si toate drumurile de la intrarile in padurile din comuna erau pline de deseuri menajere. Am incercat si noi sa facem o rampa temporara. Acea rampa temporara, pana faceam autorizarile, pana ajungeam ca sa fie functionala din punct de vedere legal dura aproxiamtiv 8 luni de zile.
Ca raspuns la afirmatiile recente ale presedintelui Alin Tise referitor la criza gunoaielor din judet cum ca aceasta „Este o problema de administratie locala pentru ca oamenii care produc acele gunoaie sunt din acea localitate fiecare comuna sa se descurce”, primaul comunei Baciu a tinut sa ii reaminteaca liberalului Alin Tise ca el a inceput proiectul Centrului de Management Integrat al Deseurilor si tot el trebuie sa il finalizaeze cat se poate de repede astfel incat UAT-urile clujene sa nu mai cheltuiasca in plus sume pentru depozitarea deseurilor.
„Comunele din judet nu se vor descurca la nesfarsit cu aceasta problema a gunoaielor. Cred ca este de datoria Consiliului Judetean, atata timp cat dansii s-au angajat ca acea rampa sa existe doar una pe intreg judetul. Dansul (Alin Tise n. red.) ar trebui sa se grabeasca si sa o execute cat mai repede. Pentru ca noi, costurile ridicate le avem din cauza Salprest Rampa pentru ca nu s-a terminat la timp proiectul pe care chiar dansul l-a inceput in 2005. Daca Alin Tise a inceput proiectul atunci dansul trebuia sa isi termine treaba ca sa nu suportam noi aceste cheltuieli suplimentare”, a afirmat Florin Muresan.
La Baciu si Aghiresu firma care se ocpua de ridicarea deseurilor de la popualtie are acelasi numar de angajati ca si S.C. Quarto Eco Salub din Floresti, adica 24. In timp ce in Baciu si Aghiresu populatia deservita este de 15,.000 de locuitori este de inteles de ce Quatro Eco Salub nu face fata programului de ridicare a deseurilor in cele patru comune pe care le deserveste adica la aproxiamtiv 50.000 de locuitori.
Potrivit unor surse apropiate conducerii Quatro Eco Salub, in Capusu Mic nu s-a mai ridicat gunoiul de la cetateni de mai bine de doua luni si jumatate. Manipulatorii de pe masinile de gunoi au ajuns in multe cazuri sa verse din cauza mirosului pestilential atunci cand incarca gunoiul intrat in puitrefactie de pe langa tomberoane.
In conditiile in care, timpul pe care il pierd masinile Quatro Eco Salub pe drumul Cluj-Oradea si retur, afecteaza in mod direct populatia celor patru comune prin neridicarea la timp a gunoaielor, iar solutia implementata in comuna Baciu s-a dovedit una castigatoare, ramane intrebarea: Domnilor primari si consilieri locali ai comunelor Floresti, Gilau, Maguri Racatau si Capus, de ce nu alocati si dumneavoastra la fel ca Baciu si Aghiresu sumele necesare depozitarii gunoaielor la rampa din Cluj? Cine are interes sa le duceti in Bihor cand veti constientiza ca platitorii de impozite sunt cei care v-au pus in functii?
Pentru o cat mai buna informare a cititorilor Ziar de Cluj si a alesilor locali din cele patru comune, imaginile ce insotesc acest material au fost realizate chiar in aceasta dimineata. Scopul este acela de a evita orice comentariu ulterior cu privire la situatia de fapt din terent si de a arata celor care ocupa vemelnic niste scaune comode in Consiliul Local cum le arata comuna in timp ce ei se plimba prin concedii exotice.
PS: Mai avem o intrebare, de data aceasta pentru procurorii DNA: cum se face ca s-a ajuns in situatia aceasta in care o singura rampa de depozitare in judet impune pretul de depozitare al deseurilor? Ca am inteles ca exista cateva denunturi penale cu privire la gestionarea lucrarilor de la Centrul de Management Integrat al Deseurilor care imediat vor face anul de cand zac prin niste sertare. Si sa aruncam vina numai pe Horea Uioreanu, nu prea se face.