Recent, Ziar de Cluj a semnalat cazul comunei Margau din judetul Cluj, comuna in care, din cauza birocratiei, mai multe familii sunt in situatia de a ramane peste iarna fara acces, izolate de civilizatie. Blocati de nepasare si de hartagoria infernala ce trebuie depusa pentru demararea lucrarilor la un pod nou, cetatenii din IC Ponor cer sa li se faca dreptate. In urma verificarilor facute de Ziar de Cluj, se pare ca nu doar comuna Margau se afla in aceasta situatie delicata. Natura si Birocratia si-au pus amprenta si pe alte 5 comune din judetul Cluj. Daca unele dintre ele au reusit, cu chiu, cu vai, sa isi rezolve in mare parte problemele si sa intre cat de cat in iarna, altele asteapta, din 2010, o finantare. Asta din cauza ca, pe langa teancurile de documente necesare pentru realizarea unui amarat de podet, unele comune s-au lovit si de politicile agresive ale administratiei, bazate pe interese.
Din cele 5 comune, niciuna nu a terminat pana acum lucrarile
Jichisu de jos, Sanpaul, Capusu Mare, Caseiu si Garbau. Acestea sunt cele cinci comune care s-au lovit de-a lungul timpului de nepasarea „de la centru”. Comuna Jichisu de Jos a fost lovita de doua ori de calamitati anul acesta. Prima data, la inceputul lui aprilie cand apa din zona a devenit nepotabila si primaria a fost nevoita sa investeasca in butelii de apa plata si minerala. Apoi, la final de aprilie, o rupere de nori a dus la deteriorarea infrastructurii rutiere, colmatarea vailor, deteriorarea vailor albiilor, ruperea unor podete, afectarea unor suprafete agricole si inundarea unor gospodarii. Tot in aprilie, din cauza calamitatilor, in Capusu Mare s-a distrus infrastructura locala din localitatea Agarbiciu iar in comuna Caseiu a fost nevoie sa se refaca infrastructura din localitatea Rugasesti.
Alte localitati nu au fost la fel de norocoase. Podul peste Valea Mare din comuna Sanpaul a fost afectat de calamitati in 2010. De atunci si pana azi, comuna a incercat sa primeasca finantare de la Consiliul Judetean dar nu a reusit. Abia anul acesta finantarea a venit insa, momentan, comuna este in impas din cauza birocratiei. In aceeasi situatie e si comuna Garbau care a solicitat finanatare in 2015, finantare primita intr-un final, dar care a trebuit reutrnata Consiliului Judetean pentru ca lucrarile au fost sistate. Anul acesta, comuna a fost nevoita sa refaca documentatia pentru a primi suma ramasa asa incat sa termine podul de pe Valea Vistea
Pe langa birocratia ingreunata, Statul Roman a schimbat si regulile in timpul jocului
Atat Comuna Sanpaul, cat si Capusu Mare sunt acum in impas din cauza noii legi a achizitiilor publice. La 26 mai 2016, stabilirea pragurilor pentru achizitiile publice directe s-a schimbat din euro in lei ceea ce a schimbat implicit si pragurile de finantare. In aceste conditii, multi primari din zonele afectate de calamitati sunt in impas. Cea mai grava situatie e in comuna Sanpaul, unde Primaria incearca, din 2010, o finantare si acum, cand ea in sfarsti a venit, lucrarea e amanata din cauza legii achizitiilor publice.
„Avem proiectul tehnic cu verificare si avize. Acum urmeaza partea de achizitii asupra executantului. Am lucrat pe proiectare, pe expertize, avize, verificari, etc. Suntem acum in stadiul in care ne uitam pe achizitiile publice sa vedem daca merge pe incredintare. Trebuie sa vedem un pic pentru ca acum e un pic mai cmplicat cu schimbarea legislatiilor achizitiilor publice si trebuie sa ne uitam foarte atent. Am vreo trei achizitii pe rol si la asta lucram acum, ca sa ajungem sa avem executantul si sa ne putem apuca de lucrare. Sper ca in septembrie sa reusim. In mod normal, dupa valoare ar fi pe achizitie directa dar trebuia sa mai verificam, sa nu ne aruncam chiar asa pentru ca fiind toate noi, nu avem oameni super specializati pe achizitii si trebuie sa fim atenti. Mai am un drum care e tot acolo la limita si o baza sportiva si suntem acum cu aceste trei obiective in analiza din punct de vedere al achizitiilor publice. Sper ca in septembrie sa avem constructorul si pana in octombrie inclusiv sa terminam pentru ca nu ar trebui sa dureze foarte mult. Asa speram ca pe anul acesta sa terminam dar stiti ca cu achizitiile publice nu se stie niciodata
Am solicitat pentru calamitatile din 2010. S-a agravat intre timp pentru ca nu s-a rezolvat si s-a tot agravat situatia podului si a devenit din ce in ce mai in pericol. Atunci s-a facut demersul, s-a facut procesul verbal dar cand a fost la partea de finanatare, ma rog, nu am mai primit finantarea. Apoi s-au ai facut o data demersurile, s-a venit la fata locului si acum s-a ajuns si in faza de finanatare. De doua ori am facut solicitarea. Speram anul acesta sa rezolam. A durat si toata birocratia, partea de expertiza si de avizare. E o tevatura care iti ia timp si nervi dar speram sa rezolvam”, a declarat pentru Ziar de Cluj Primarul comunei Sanpaul, Colceriu Ovidiu
Nici Capusu Mare nu e intr-o situatie mai roz. Daca finantarea pentru calamitatile de la inceput de an a venit repede, acum comuna e din nou in impas din cauza viiturilor recente care au afectat toate satele din comuna. Din pacate, atat birocratia ingreunata, cat si vremea capricioasa, nu le dau mari sperante locuitorilor din Capusu Mare ca, pana la final de an, vor avea podetele refacute.
„Am primit ceva bani. Consiliul Judetean a alocat niste fonduri dar nu am putut sa facem demersurile. Iar acum, cu viiturile astea si mai accentuate de la intai august, totul s-a dat peste cap. Acum facem proiectele din nou, sa vedem cum putem sa facem, ce putem sa facem. Da, s-au facut atunci niste pietruieli din ce a fost alocat. A fost acolo o greseala, din cate am inteles din partea noastra, ca nu s-au trecut sumele corecte, dar pana la urma s-a rezolvat. Acuma urmeaza sa vedem ce o sa aprobe cu inundatiile astea. Bineinteles, acum in functie si de calamitatile care au fost in tara. Deci, la noi au fost afectate cam toate satele. Noi avem 9 sate care apartin de Capusu Mare si inundatiile astea foarte mari au afectat cam toate zonele. Drumuri, podete, etc. Abia am facut fata, cat am putut, chiar ieri am terminat sa facem sa curatam santurile de scurgere care s-au colmatat. Si cetatenii sunt de vina, pe de o parte si noi. Am facut acum si o cerere si au fost cei de la Consiliul Judetean, de la Prefectura, de la ISU, au facut masuratori, evaluarile si acum asteptam raspunsul. Va dati seama, pana sunt ploile astea nu ne putem apuca de lucru. Nu putem reface podetele din cauza ca daca sapam la o adancime, se umple cu apa. Anul acesta nu cred ca vom reusi sa reparam tot. Cu comisia de la noi, am refacut drumurile ca sa poata intra salvarea si pompierii si cetatenii sa ajunga la domiciliu in siguranta. Dar cu refacerea drumurilor, pana nu se linisteste vremea, nu putem face. Trebuie sa facem proiectele, plus ca si cu noua lege a achizitiilor e mai complicat si trebuie sa avem toata documentatia si proiectul bine pus la punct. Situatia din aprilie s-a rezolvat dar pe urma au venit iar viituri. Chiar si cei care sunt in varsta au spus ca asa ceva nu au vazut de cand sunt. Va dati seama ca grindina a spart parbrizele la masini, practic totul s-a distrus”, a declarat si viceprimarul comunei Capusu Mare, Racz Zoltan
Doua din cele cinci comune „mai au putin si termina”
Din fericire, comuna Caseiu si comuna Garbau mai au putin si isi termina lucrarile. In Caseiu, de exemplu, lucrurile au mers ca pe roate, chiar daca o parte din ele nu au mai putut fi finalizate din cauza faptului ca se intersectau cu culturile satenilor.
„Lucrarile au fost executate atunci imediat ca nu am avut ce face, a fost dezastru. Si in total, din suma care s-a alocat de la Consiliul Judetean, am cheltuit aproximativ 400 si ceva de mii pentru ca pe o parte nu putem interveni pentru ca sunt culturi agricole pe un canal si deocamdata nu putem reface. Dar tot ce nu folosim o sa trimitem inapoi la Consiliul Judetean”, a declarat Primarul din Caseiu, Boldor Silviu
In Garbau, in schimb, primaria se chinuie din 2015 sa refaca un pod. Anul acesta, insa, au garantii ca acesta va fi finalizat. Asta dupa ce documentatia a fost depusa de doua ori. Pentru ca birocratia nu iarta. Datorita ingreunarii procesului de depunere a documentatiei, in Garbau lucrarile au inceput mai tarziu in 2015, asa incat, la venirea iernii, primaria a fost nevoita sa returneze restul de bani ramasi. Ulterior, anul acesta, au trebuit sa depuna o noua cerere pentru ca restul de bani sa reintre in posesia lor si sa poata termina lucrarea.
„Suntem aproape de finalizare. Urmeaza turnarea asfaltului dar suntem in faza de terminare. Nu stiu cand se vor termina lucrarile. Cam intr-o luna, cu aproximatie. Anul trecut nu am reusit sa finalizam lucrarile pentru ca a venit iarna, am returnat banii ramasi la Consiliul Judetean dar anul acesta vom reusi sa le terminam”, a mentionat viceprimarul comunei Garbau, Kerekes Emoke Ibolya
Banii vin cu taraita, atat cat sa nu spune lumea ca nu s-a dat nimic
De departe, una din cele mai afectate comune din judet in anul acesta a fost Jichisu de Jos, unde natura a lovit de doua ori in aceeasi luna. In 9 august localitatea a ramas fara apa potabila plus ca au fost afectate mai multe drumuri si podete. Apoi, in data de 26, o noua rupere de nori a afectat aproape intreaga infrastructura, a colmatat vaile si a rupt mai multe podete. In urma viiturilor, administratia locala din Jichisu de Jos a depus de doua ori cerere de finantare, insa banii au venit mai putini decat s-ar fi asteptat. Mai mult, pe langa faptul ca primaria a fost nevoita sa stranga cureaua, satenii afectati de inundatii nu au primit niciun ban, fiind nevoiti sa se descurce fiecare dupa posibilitati ca sa isi refaca gospodariile afectate de inundatii.
„Stiu ca pe a doua (calamitate n.r.) am primit si pe cea din 9 nu am nimic. Am primit foarte putin de la Consiliul Judetean si restul am primit de la Guvern pentru a doua calamitate. Banii pentru apa i-am primit, au fost decontati, am primit factura. Mai avem niste poduri, indiguire etc. Pe toate le-am precizat in procesul verbal care l-am facut cu ISU. In 26 am avut mai multe drumuri afectate si doua poduri daramate dar aici am primit bani de la Guvern. Acum se lucreaza. Sigur terminam lucrarile pana la final de an. Din cate am inteles s-au mai dat bani pentru un pod care s-a daramat atunci si nu am avut bani sa il facem, un pod distrus de viitura. Ne-am descurcat aproximativ dar este bine ca totusi am primit. S-au dat bani si suntem foarte multumiti. Am fost finantati pentru toate daunele dar nu suficient, cat a trebuit. Facand interpelarea si catre Consiliul Judetean si catre Guvern, am primit finantare doar pe calamitatea de la final de august. Daca stiam atunci si treceam si toate distrugerile care au fost la inceput de luna, primeam mai mult dar nu m-am gandit din moment ce ne-a ajutat un pic Consiliul Judetean. Din punctul meu de vedere ne-au dat foarte onorabil si Judetul si Guvernul. Din celalalt punct de vedere, referitor la persoanele care au suferit in urma inundatiilor, acolo nu s-a dat nimic, cu toate ca am facut inclusiv o comisie eruopeana de despagubiri unde m-a ajutat Prefectura. Acuma oamenii se descurca cum pot. Culturile nu au fost foarte afectate. Cui i s-a rasturnat un pod, l-a pus inapoi, cui i s-a stricat aragazul si-a cumparat altul, fiecare s-a descurcat dupa posibilitati pentru ca noi din bugetul local nu ii putem ajuta pentru ca nu avem de unde”, a declarat consilierul local Alexandru Vaida din Jichisu de Jos
Dupa cum putem vedea, suntem imediat in septembrie si niciuna din localitatile de mai sus nu a reusit sa isi termine toate lucrarile propuse, asta pentru ca documentatia dureaza luni de zile, raspunsurile de la autoritatile competente la fel, asa incat, de cele mai multe ori, refacerea infrastructurilor si a podetelor daramate dureaza uneori si cativa ani, timp in care Natura nu iarta. In Cluj, asistam astfel de prea mult timp la lucrari facute in stilul Mesterului Manole pentru ca multe din reparatiile care incep si nu se mai termina, risca sa fie afectate de viitoarele calamitati. Despre implicarea Consiliului Judetean, numai de bine. Dupa cum putem vedea din cele relatate mai sus, competentii din CJ nu doar ca ii pun de multe ori pe primari sa refaca la nesfarsit documentatia, dar, la final, finanteaza si mult mai putini bani din buget pentru refacerea zonelor afectate.