Primarul „celei mai bune calități a vieții”, Emil Boc, a anunțat ieri pe pagina sa de Facebook faptul că, la Bruxelles, „Cluj-Napoca, alături de Paris, Roma, Madrid, Bruxelles, Amsterdam, Copenhaga, Atena, Stockholm, Dublin, Barcelona, Munich, Lyon, Dortmund, Marseille a fost selectat în cadrul competiției «100 de orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic până în 2030».”
Cum a ajuns Clujul să fie selecționat în cadrul acestei competiții, alături de unele dintre cele mai mari metropole europene? „Investiții și calitate a vieții de nivel european în Cluj-Napoca”, a scris primarul, care a precizat:
„Clujul se angajează astfel să ia măsuri concrete și ambițioase pentru a reduce impactul orașului asupra climei și de a crește calitatea vieții cetățenilor.
Clujul Verde nu este doar un concept, ci o direcție clară pe care municipalitatea clujeană s-a încadrat, cu obiectivul de a crește calitatea vieții în oraș prin modernizarea, extinderea și amenajarea de noi spații verzi. Până în 2030 ne propunem să plantăm peste 100.000 de arbori și să reducem amprenta de carbon din oraș cu 15%. În fiecare dintre cartierele orașului sunt prevăzute îmbunătățiri ale spațiilor publice, investiții privind salubritatea și colectarea selectivă ș.a.m.d.
Infrastructura pentru pietoni, transportul public ecologic și crearea de culoare de mobilitate alternativă sau coridoare verzi-albastre reprezintă de asemenea priorități pentru municipalitate, viziunea pe termen lung pentru Cluj fiind de oraș Verde.Digital.Rezilient.
Din România, alături de Cluj-Napoca au fost acceptate în cadrul Misiunii București și Suceava.”
Aceleași idei le-a vehiculat primarul Boc astăzi și la radio, unde a reanunțat „veștile bune”:
„Ne-am bucurat ieri de o veste importantă dată de Comisia Europeană, care, iată, arată încă o dată că munca noastră este apreciată la cel mai înalt nivel din Europa. Și cred că ceea ce a comunicat ieri Comisia Europeană, faptul că orașul nostru e într-o galerie selectă, alături de orașe precum Paris, Roma, Madrid, Bruxelles, Amsterdam, Copenhaga, Atena, Stockholm, Dublin, Barcelona, Munich, Lyon, Dortmund, Marseille, ca să enumăr doar câteva dintre ele, fiind selectat din 377 de orașe, în categoria primelor 100 de orașe care își propun să devină neutre din punct de vedere climatic până în 2030.
Ca să înțeleagă lumea ce înseamnă asta, adică orașele cu cea mai avansată calitate a vieții din Europa, până la urmă! Pentru că asta înseamnă, în primul rând, dimensiune verde, nepoluantă, asta înseamnă calitatea vieții, asta înseamnă investiții în tehnologie inovative, asta înseamnă preocupări majore față de trafic, pentru că este cel care poluează, asta înseamnă soluții față de reabilitarea termică a clădirilor, care iarăși poluează, asta înseamnă soluții pentru ceea ce înseamnă spațiile verzi și Clujul și-a propus să reabiliteze 200 de hectare de spații vechi sau noi verzi în oraș…” a explicat primarul, continuând, la radio, exemplele pentru a demonstra cât de mult și de bine muncește Primăria pentru calitatea vieții votanților, pentru „o viață mai bună la Cluj” și „salarii mai consistente în buzunarele clujenilor”.
Moderatorul emisiunii unde primarul și-a declamat ideile oarecum utopice a remarcat însă că tot acest marketing politico-administrativo-orășenesc, tot PR-ul pe care primarul îl face Clujului, de a cărui imagine bună se lipește mai apoi la alegeri, ca marca de scrisoare, scumpește chiriile, apartamentele de vânzare, bunurile, serviciile și, în general, viața la Cluj, unde e greu de trăit cu salariul mediu pe care îl câștigă mulți dintre clujeni. Nu mai vorbim de cei (deloc puțini) care lucrează pentru salariul minim pe economie.
„Domnule primar, faptul că facem parte acum din această elită (Paris, Roma, Madrid, Bruxelles, Amsterdam, Copenhaga, Atena), se pune unde, adică o să simțim 20% creștere la chirii, la apartamente, la tot?”, a fost întrebat primarul Boc, care a replicat:
„Dragii mei, vă pun întrebarea: de ce vin oamenii la Cluj, să plătească sume mai mari? De ce? (…) De ce sunt salariile mai mari la Cluj? (…) Cine a dezvoltat această piață (de IT – n.r.)? (…) Eu vă întreb pe dumneavoastră: dacă aveți bani, v-ați băga banii undeva unde să nu conteze? Câți aveți, mulți sau puțini! I-ați investi acolo unde să știți că-i pierdeți, nu are niciun rost să-i investiți? Repet: întrebarea este iarăși foarte simplă. De ce oamenii vin să investească la Cluj? De ce oamenii vin să cumpere la Cluj proprietăți imobiliare? De ce sunt interesați să investească aici? Puneți-vă această întrebare: de ce? De ce fac asta? Și aveți răspunsul la multe întrebări. Și dacă nu aveți răspunsul la aceste întrebări se poate căuta și, repet, prin dialog se poate afla. Dar, repet, dacă ar fi invers și ar fugi lumea din oraș și ar fi un oraș în care să nu găsești un loc de muncă, atunci cum ar fi răspunsul la întrebare? (…) Cine susține acest centru universitar? (…) Oameni buni, trebuie să priviți problema în ansamblu și atunci aveți răspunsurile la fiecare pentru că, repet, populist e frumos să pui tot felul de întrebări, dar e mai bine să mergi și în adâncimea răspunsurilor și atunci afli multe lucruri din perspectiva aceasta.
Vă întreb: comparați Clujul, când era ocolit, înainte de 2004, amintiți-vă când Coca-Cola nici măcar nu a trecut pe la Cluj, s-a dus la Oradea, a fugit când eram proscriși și nu ne căuta nimeni și ne scufundam în beznă! Era bine? Poate era bine! Poate unii duc dorul la așa ceva! Probabil!”
Așadar, ați înțeles de ce și dacă se scumpesc iar chiriile la Cluj? Nici noi! Un clujean entuzismat de compania selectă europeană în care se fălește Clujul i-a urat însă, pe Facebook, primarului Boc:
