Ultimul sondaj al Eurostat a devenit motiv de laudă pentru primarul Emil Boc pe pagina sa de socializare. În Cluj-Napoca, conform sondajului, un loc de muncă se găsește cu ușurință. Această “veste bună“ a fost preluată cu rapiditate de publicațiile locale, share-uită de către diverși amatori avizi de încă o “știre“ în plus. Iar informația oferită de Eurostat a devenit un motiv de bravură militantă sau de bucurie nătângă pentru administrația clujeană.
Ce spune sondajul Eurostat? Înainte de toate, acesta a fost realizat pe parcursul anului 2015 și a fost publicat la începutul lunii martie 2018. Prin urmare, rezultatele se referă la anul în care a fost efectuat. Situațiile au fost două, prin urmare, distincte și verificau gradul de satisfacție la locul de muncă sau ușurința cu care se găsește un job. Gradul de satisfacție cel mai ridicat a fost rezervat austriecilor din orașele Graz (85%) și Viena (79%), precum și danezilor din Copenhaga (78%). Au fost de acord că poți găsi ușor un loc de muncă locuitorii din Praga (72%), din Cluj-Napoca (67%), din Munchen (62%).
De aici și până la fala primarului nu a mai fost mult: “Datele Eurostat confirmă corectitudinea actualei strategii de dezvoltare a Clujului, elaborată de Primarie impreuna cu experti si cu Universitatile clujene. Aceasta strategie pune accent pe dimeniunea universitara a orasului, pe dezvoltare, inovare, IT, industrii creative, dinamism cultural, pe sustinerea sferei serviciilor in toate domeniile si pe calitatea vietii. Clujul isi consolideaza statutul de hub tehnologic si centru de inovare cu impact international. Astfel, noi si noi locuri de munca sunt create in fiecare an la Cluj-Napoca, transformand Clujul in cel mai atractiv oras din Romania, de referinta in Centrul si Estul Europei“.
Un discurs cu adevărat triumfalist, care anunță că veacul de aur va începe din clipă în clipă la Cluj…
Ca într-o reclamă de TV bine ticluită: aflăm că cercetătorii de la o renumită universitate au efectuat un studiu cu privire la beneficiul cerealelor integrale, iar imaginea de pe ecran îți livrează marca unui anumit produs de panificație. Când colo, studiul era unul, iar produsul altul. Prin urmare, de la sondajul Eurostat și până la fundamentarea unor politici administrative cel puțin dubioase, mai e cale lungă.
Între timp, la conferința de lansare a proiectului Partener StartUP, care a avut loc miercurea trecută la USAMV Cluj-Napoca, antreprenorii care au participat s-au plâns de lipsa de personal specializat. IT, producţie auto, industrie alimentară, construcţii, mobilier, vânzări – în toate aceste domenii este nevoie stringentă de resurse umane calificate. Lipsa unei forțe de muncă specializată este resimțită acut, astfel încât, în lupta cu deficitul de personal, unele companii au decis că e cazul să se implice de timpuriu și sprijină învățământul dual în cadrul școlilor profesionale. Aceste măsuri sunt menite să contracareze migrația forței de muncă din municipiul Cluj-Napoca.
Dacă ne mai amintim și de rata infimă de absorbție a fondurilor europene de către municipalitate, atunci imaginea se clarifică și mai mult: în Raportul Curții de Conturi pentru anul 2016, se arată că administratorii politici ai județului Cluj nu au fost capabili să atragă în investițiile județului (a întregului județ!) decât cu puțin peste 1 milion de euro! Nu este de mirare deci, faptul că municipalitatea lui Boc, deși plătește un departament pentru atragerea de fonduri externe nerambursabile, anul acesta dă peste jumătate de milion de lei unei firme cu legături penale să-i „ofere consultanță” pe astfel de proiecte.
Sondaj Eurostat, Cluj-Napoca 2015:
1) In this city is it easy to find a good job – Strongly agree -26.0/Somewhat agree – 41.0/Somewhat disagree – 16.0/Strongly disagree – 6.0/Don’t know/ no answer – 11.0.
2)Your personal job situation – Very satisfied – 26.0/ Fairly satisfied – 41.0/Not very satisfied – 9.0/Not at all satisfied -3.0/Don’t know/no answer – 21.0/satisfied-67.0
Da, iar primarul a fost surprins zilele trecute, “din întâmplare“, la noul său job: cum dădea la lopată în centrul orașului pentru a-și spori capitalul de imagine, pe seama incompetenței firmelor de salubritate în deszăpezirea străzilor, firme strâns “conectate“ pe lângă municipalitate.