Prima zi a sapaturilor de la Tranisu, comuna Poieni se incheie cu o noua dezamagire pentru arheologii clujeni care au demarat o noua operatiune pentru descoperirea si deshumarea ramasitelor pamantesti ale lui Toader si Avisalon Susman, ucisi de Securitate in 2 februarie 1958.
Investigatiile privitoare la descoperirea locului unde au fost ingropate ramasitele pamantesti ale fratilor Susman au inceput inca din vara anului 2010.
„Dupa un indelungat efort si multe cercetari de teren efectuate in satele de munte din zona Huedinului, care au implicat audierea mai multor persoane, verificarea si confruntarea diferitelor ipoteze si teorii privitoare la acest caz, s-a reusit cu o oarecare aproximatie stabilirea locului unde se presupunea ca victimele au fost inhumate”, au precizat oficiali au Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER) intr-un comunicat de presa.
Lucrarile sunt derulate alaturi de Muzeul National de Istorie a Transilvania.
Primele cautari ale mormantului au avut loc in iulie 2011, dupa care cercetarile au fost reluate in 2013. Au fost gasite persoane originare din sat si din jur care puteau da informatii despre cum s-au petrecut lucrurile atunci si unde ar putea fi localizat mormantul.
In baza acestor date si marturii „nu lipsite insa de incertitudini”, potrivit acestora, a fost identificat un nou perimetru in care ar fi sanse ca ramasitele celor doi frati sa fie gasite de catre specialisti, intr-o actiune care a inceput astazi. Este vorba de Dealul Mincii, zona aflata la un kilometru de drumul judetean.
„Nu am facut nici o descoperire astazi. Am gasit doar radacina pe radacina si piatra pe piatra. Mai stam doar sa epuizam zona si apoi vom cauta alte ipoteze. Nu mai avem nici martori, nici cel care ne-a dat informatiile pe baza carora am pornit cautarile acum nu este din aceasta localitate”, a explicat arheologul Gheorghe Petrov, coordonatorul echipei, pentru Ziar de Cluj.
Au luat parte la actiune arheologi si istorici de la IICCMER: Gheorghe Petrov (coordonator), Marius Oprea, Cosmin Budeanca, Paul Scrobota si Horatiu Groza. La sapaturi au contribuit Dan si Ghita Iancu din Huedin, voluntari care sunt rude cu familia Susman si „au mai avut persecutii din partea comunistilor in familie”, potrivit coordonatorului. De aceasta data nu au venit si localnici la actiune, in zona mai fiind locuite abia trei case.
„Cine n-ar fi dezamagit cand ai sperante ca ii gasesti pe oamenii aceia, cand ai indicii ca ar putea fi acolo, dar nu se intampla asta? Poate ne vom opri, daca nu gasim nimic in continuare, sau, daca avem alte indicii, continuam cu sapaturile”, a mai spus Petrov.
Potrivit datelor remise de IICCMER, Toader si Avisalon Susman s-au nascut in satul Rachitele, jud. Cluj, fiind doi dintre cei cinci copii pe care i-au avut impreuna Teodor si Ecaterina Susman. Conform actelor de stare civila, Toader s-a nascut in 1 octombrie 1923, iar Avisalon in 27 aprilie 1928. Niciunul dintre ei nu a fost casatorit. Familia Susman a fost una dintre cele mai instarite din zona Huedinului. Pana in 1945, Teodor Susman detinuse functia de primar al comunei Rachitele.
„Dupa constituirea structurilor comuniste locale, tocmai aceasta conditie materiala mai buna, care oferea o anumita independenta in relatia cu statul, a devenit sursa problemelor. Puterea comunista nu avea nevoie de indivizi independenti si cu influenta in comunitate, ci de o masa amorfa si controlabila. Din aceasta perspectiva, Susman era un clasic „dusman de clasa””, arata specialistii.
Grupul armat de rezistenta anticomunista, condus de Teodor Susman, care in anii urmatori a activat in zona Muntilor Vladeasa din Apuseni. Grupul a fost alcatuit din mai multe persoane, intre care si trei dintre copiii lui, Traian (arestat in 16 decembrie 1948), Toader si Avisalon.
Teodor Susman senior a fost ucis de Securitate in 15 decembrie 1951, iar ultimii rezistenti din cadrul grupului au fost cei doi fii ai sai, Toader si Avisalon, ucisi la 2 februarie 1958.
In aceasta actiune, pregatita si organizata in urma unei indelungate activitati informative, au fost implicate cadre operative din Securitatea Regiunii Cluj, precum si trupe de la Batalionul de Securitate din localitatea Floresti, situata langa Cluj. Cei doi frati se aflau atunci in satul Tranisu, fiind adapostiti in gospodaria lui Romul Florea de pe Dealul Mincii. Gospodaria a fost inconjurata si blocata, in acel moment partizanii aflandu-se in podul grajdului. Pentru a-i intimida pe fratii Susman, s-a dat foc la o capita de fan aflata in spatele grajdului. Alte incercari de patrundere au fost din nou respinse. In aceasta situatie, s-a ordonat incendierea unui colt al grajdului si incercarea unei noi patrunderi in interior, respinse si de aceasta data. Grajdul a fost cuprins in scurt timp de flacari, iar din interior riposta armata a incetat.
Cadavrele lui Toader si Avisalon Susman au fost recuperate a doua zi si asezate langa grajdul care arsese in totalitate. Dupa unele marturii, se presupune ca victimele au fost lovite si de gloante. Cadavrele arse au fost expuse timp de cateva zile langa casa familiei Florea, pe un pat de fan. Au fost apoi ingropate intr-o groapa comuna, sapata de catre soldati intr-o padurice aflata in apropiere. Nicio autoritate a administratiei locale nu a eliberat pana in prezent certificate de deces, cei doi fiind considerati din punct de vedere legal ca persoane disparute, insa in viata. In cazul in care mormantul va fi descoperit, IICCMER va sesiza Parchetul Militar.