A ne hrani corect sau rational, cum se mai spune, inseamna sanatate, orice abatere calitativa sau cantitativa pentru mai multa vreme de la aceasta regula reprezentand o cauza de imbolnavire.
Ratia alimentara zilnica, intocmita in functie de varsta, sex, ocupatie, posibilitati, clima etc., trebuie sa contina in egala masura toate principiile alimentare: proteine, glucide, grasimi, saruri minerale, vitamine si enzime. De asemenea, organismul mai are nevoie de 1,5-2 litri de apa pe zi sau chiar mai mult, in functie de efortul depus, de transpiratie si de temperatura mediului ambiant.
In raport cu proprietatile lor nutritive, alimentele sunt de trei feluri: vitalizante, plastice si energetice.
Alimentele vitalizante sunt legumele (salata, patrunjelul, morcovii, sfecla rosie etc.) si fructele zemoase (perele, merele, prunele, ciresele, portocalele etc.). Ele sunt foarte bogate in vitamine si oligoelemente. Consumul de astfel de alimente in cantitate prea mare produce o stare de nervozitate, iar in cantitate prea mica, tulburari de crestere (la copii si adolescenti) si scaderea rezistentei organismului fata de infectii.
Alimentele plastice contin o mare cantitate de proteine; printre acestea se numara carnea, laptele, branza, ouale, alunele, mazarea, lintea etc. Excesul de alimente plastice favorizeaza putrefactiile intestinale, tulburarile renale si hepatice, bolile reumatice, unele boli de piele etc. In schimb, reducerea lor din alimentatia zilnica provoaca denutritie si intarzieri de crestere la copii.
Alimentele energetice sunt acelea care furnizeaza organismului cel mai mare numar de calorii. Printre acestea pot fi incluse cerealele, painea integrala, cartofii, pastele fainoase, zaharul, strugurii, smochinele, castanele, grasimile (animale si vegetale). Excesul de alimente energetice provoaca fermentatii intestinale, hiperaciditate gastrica, obezitate, demineralizare, tulburari hepatice, boli de piele. In schimb, aportul insuficient de alimente energetice produce constipatie, astenie, denutritie etc.
Consumul caloric (zilnic) in raport cu ocupatia:
I. Ocupatii sedentare (intelectuali, functionari), 2.300-2.400 calorii.
II. Meserii in care activitatea se desfasoara sezand (croitori, tipografi), 2.600-2.800 calorii.
III. Activitate moderata (cizmari, legatori de carti), 3.000 calorii.
IV. Activitate fizica importanta (metalurgisti, dulgheri), 3.400-2.600 calorii.
V. Activitate fizica intensa, 4.000 calorii.
VI. Activitate fizica foarte intensa si sportivi, 5.000 calorii.
Necesarul caloric depinde de greutatea corpului, de varsta, de munca depusa si de clima. Un om sanatos are nevoie, zilnic, pentru desfasurarea unei activitati fizice si intelectuale obisnuite de: 60-70 g proteine, 50-80 g lipide si 300-500 g glucide. Pentru alcatuirea unei ratii alimentare zilnice, medicul naturist francez A. Passebecq propune urmatoarea formula: 60/20/20 in care 60 reprezinta procentul de fructe si legume, 20 procentul de alimente plastice si 20 procentul de alimente energetice (care trebuie sa contina cat mai multe glucide).
Reguli pentru o alimentatie corecta:
– diminuarea consumului de sare, zahar si grasimi;
– cresterea consumului de legume verzi, crude, fierte sau conservate;
– cresterea consumului de apa pentru a se asigura o diureza de minimum 1,5 litri pe zi;
– diminuarea consumului de bauturi alcoolice sau alcoolizate;
– echilibrarea si diversificarea alimentatiei, evitandu-se monotonia la alcatuirea meniurilor;
– respectarea orelor de masa, indeosebi dimineata cand este obligatorie luarea micului dejun;
– mestecarea alimentelor in gura cat mai mult inainte de a fi inghitite;
– abandonarea fumatului si efectuarea exercitiilor fizice zilnice, cel putin 10 minute, daca nu 30.