6% dintre tinerii din UE cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani se confruntă cu privațiuni materiale și sociale semnificative, conform datelor din 2021 publicate de Eurostat, transmite Rador, care citează Banking News. Dintre țările UE, cea mai mare proporție de tineri care se confruntau cu privațiuni materiale și sociale semnificative în 2021 a fost înregistrată în România (23,1%), urmată de Bulgaria (18,7%) și Grecia (14,2%).
- Acest procent a fost mai mic de 3% în 11 din cele 26 de state membre ale UE cu date disponibile, și anume în Luxemburg, Polonia, Suedia, Cipru, Cehia, Țările de Jos, Croația, Slovenia, Finlanda, Austria și Estonia.
Potrivit datelor Eurostat, în 2021 procentul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15-29 de ani expuși riscului de sărăcie a ajuns la 20,1%, față de 16,8% în totalul populației.
Pe de altă parte, proporţia a fost mai mică de 3% în 11 din cele 26 de state membre (cu date disponibile), respectiv: Luxemburg, Croaţia, Estonia, Finlanda, Slovenia, Polonia, Ţările de Jos, Cehia, Cipru, Suedia şi Austria.
Comparând 2020 cu 2019, cele mai mari creşteri ale ratei deprivării materiale şi sociale severe pentru tineri s-au înregistrat în România, Irlanda şi Germania (toate +3 pp; pauză în seria cronologică pentru Irlanda şi Germania).
Iar cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Slovacia (-2 pp), Finlanda, Grecia şi Croaţia (toate -1 pp).
Cele mai afectate subgrupe de vârstă
Comparând 2020 cu 2019 în rândul subgrupelor de vârstă, România a înregistrat cele mai mari creşteri ale proporţiilor de tineri de 15-19 ani şi 25-29 de ani care au fost grav defavorizate din punct de vedere material şi social (aproximativ +4 pp).
În ce priveşte tinerii de 20-24 de ani, cea mai mare creştere a fost înregistrată în Irlanda (+5 pp). Iar la celălalt capăt al scalei, cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Slovacia (-4 pp în rândul tinerilor de 15-19 ani), Malta (-3 pp în rândul tinerilor de 20-24 de ani) şi Grecia (-2 pp în rândul 25-29 de ani).
La noi, venitul median naţional echivalent disponibil după transferurile sociale a fost dat de instituţia europeană ca fiind 15.004 lei/an, de unde reperul de sărăcie şi excludere socială pentru un adult a ajuns la 9.002 de lei pe an sau 750 lei/lună (peste venitul minim garantat de 704 lei !) iar pentru o familie compusă din doi adulţi şi doi copii mai mici de 14 ani la 18.905 lei/an sau 1.575 lei/lună.
La bulgari, același indicator cu denumire şi modalitate complicate de determinare apare în documentul oficial Eurostat la nivelul de 7.022 leva/an, respectiv 4.213 leva/an pentru un adult sau 8.848 leva/familie de tipul amintit. Dacă facem traducerea în lei la cursul zilei, avem o supriză uriaşă. Recalculând reperele bulgăreşti în lei, rezultă: 17.067 lei/an venit median, 10.240 de lei/an/adult şi 21.505 lei/an/familie.
Pentru referință, menționăm că țările din Europa Centrală la care ar trebui să ne raportăm stau cu mult mai bine decât noi la acest indicator care cuantifică riscul de sărăcie sau excludere socială și, dat fiind proveniența din fostul bloc socialist, chiar mai bine decât media europeană de 21,7%: Ungaria 19,6%, Polonia 18,9% și Cehia doar 12,2%.
Reamintim că pragul pentru încadrarea în acest indicator este de 60% din venitul median ( cel mai frecvent întâlnit) pe o economie națională, ceea ce face ca el să fie unul relativ la situația dintr-o anumită țară. Deși cu atât mai puțin semnificativ cu cât diferențele dintre țări ca venituri ale populației sunt mai mari, el măsoară destul de bine inegalitatea socială.
Dacă se face trimitere la statistica detaliată pe categorii de persoane, România urcă încă din 2018 pe un nedorit loc 1 la riscul de sărăcie după transferurile sociale, cu 23,5% din populație sau mai bine de patru milioane și jumătate de persoane. După noi, apar Letonia cu 23,3%, Lituania cu 22,9% și Bulgaria pe patru, cu 22,0%.
Explicația este că foarte mulți români sunt săraci sau suferă de diverse forme de privare materială deși muncesc, iar la acest capitol conducem pentru anul 2018 detașat în topul european cu un procentaj de 15%. La mare distanță de media UE de 9,2% și de țări precum Spania (13%), Italia (12,3%), Grecia (10,9%) și Bulgaria, care figurează cu doar 10,1% din nou mult mai aproape de media europeană.
În fine, un subiect care ar trebui să dea de gândit factorilor de decizie în privința modului în care se face politica de redistribuire socială, dacă se compară situația sărăciei pe grupe mari de vârstă, Eurostat ne indică o valoare de 24% la cei cu vârsta de până la 18 ani, mult peste cea de 18,3% consemnată la cei cu vârsta de peste 65 de ani.
Corelând cele două informații, să presupunem că cei mai tineri dintre români ar încerca să iasă din sărăcie prin muncă în intervalul 18 – 24 ani. Ori, tocmai de aici ne vine lovitura de grație pentru toate politicile și deciziile pe termen mediu și lung.