In urma cu 11 ani, o mana de specialisti de la Institutul de Speologie “Emil Racovita” din Cluj-Napoca lucrau la cea mai mare descoperire antropologica din Europa: craniul primului Homo Sapiens de pe continent, botezat Ion, descoperit intr-o pestera din Caras Severin. BBC a inclus descoperirea intr-unul dintre cele mai spectaculoase documentare ale sale. Povestea din spatele marii realizari e, insa, una sinistra, cu autoritati ostile, amenintari, munca fara de rasplata si remuscari. Clujul nu a avut loc pentru Ion, asa ca acum el se afla la Bucuresti.
Documentarul “The Incredible Human Journey” prezinta, asa cum ii spune si numele, evolutia omului de la inceputurile sale, potrivit descoperirilor si studiilor stiintifice de pana acum. Are 5 episoade si a fost produs de BBC in 2009.
Ion apare in episodul despre Europa si are un rol covarsitor. Craniul care a fost studiat la Cluj timp de 6 ani a fost descris drept cel mai vechi european, iar descoperirea sa ca fundamentala, pentru ca demonstreaza ca omul modern a emigrat din Africa, spre continentele celelalte traversand Europa.
Romania si tarile din jur s-au dovedit a fi canalul de trecere in aceasta migratie a stramosilor. Echipa de la BBC a filmat in misterioasa Pestera cu Oase, chiar si pe sub apa, a mentionat implicarea specialistilor clujeni si chiar au reconstituit chipul lui Ion, maroniu, cu trasaturi regulate, diferit de ale vechilor oameni descoperiti pana atunci.
“BBC a facut o reconstructie discutabila pentru ca nu se stie culoarea pielii, era a argilei. Nu e negru, si, de fapt, nu stim cum era, pentru ca nu aveam material genetic. Din punct de vedere al musculatorii corespunde, restul e arta”, apreciaza Oana Moldovan , cercetator stiintific gradul 1 la Institutul de Speologie “Emil Racovita” din Cluj-Napoca, membra a echipei care a lucrat la acest proiect.
Specialista lucreaza intr-un cabinet cu un puternic aer “vintage”, cu tavan inalt si arcade, cu aceeasi mobila din vremea lui Racovita, un costum de scafandru agatat de cheia unui dulap si vrafuri de carti pe birou.
Volubila, desi usor trista, specialista incepe sa depene povestea lui Ion. Oasele craniului sau au fost descoperite de niste speologi amatori din Timisoara care au gasit mandibula si apoi au anuntat Institutul de Speologie din Cluj.
“Am invitat mai multi specialisti din tara si de afara. Au raspuns prompt doar cei din strainatate. Din Romania, pentru ca au fost niste probleme legate de un director din Ministerul Culturii, romanii s-au cam speriat si au dat inapoi”, povesteste clujeanca.
Nu vrea sa mentioneze numele omului in cauza.
“Acel director a facut un scandal pentru ca altcineva a facut presiuni asupra mea sa il iau in echipa. Mi-a spus ca daca nu il iau nu primesc finantarea si asa a si fost. Am zis ca eu nu raspund la presiuni, mai ales ca stiam ca acolo se lucra in conditii extrem de grele, asa ca era nevoie de tineri. Ce a fost a trecut, exista documente oficiale, amenintari cu dosare penale…”, dezvaluie Oana Moldovan.
Antropologul care a fost centrul cercetarii era din America, apoi au fost arheologi din Portugalia, apoi au venit cativa francezi.
“In aceeasi masura au fost invitati si specialisti romani dar au raspuns numai arheologii”, spune clujeanca, mentionandu-i aici pe profesorul Gheorghe Lazarovici si pe Ionut Paltean.
La inceput a fost gasita o mandibula a craniului.
“Prima data am mers acolo si am scos-o din pestera. S-a facut o harta si s-a gasit si craniul, apoi s-au facut si sapaturi arheologice, s-au gasit niste fragmente din craniu si s-a terminat cercetarea. Oasele erau mai la suprafata, pe sol. Specialistii s-au scufundat, s-au catarat, au lucrat in conditii foarte dure. S-au gasit multe oase de animale cuaternare, care nu se mai gasesc acum. Pana cam in 2007 au stat la Cluj, dupa care, din lipsa de fonduri, cercetarea s-a oprit. Deocamdata s-a atins maximul tehnicii actuale. Probabil, peste cativa ani se va relua. Au mai fost si alte incercari, s-au luat probe pentru analize de genetica, dar nu au dat rezultate. In anumite directii, cercetarea continua si astazi, dar nu la scara la care s-a facut atunci”, povesteste Moldovan.
Nu i-a fost usor sa gaseasca echipa si, mai ales, finantare.
“Problema era de dorinta si vointa, de a veni si a sta si lucra in conditii foarte grele si, in al doilea rand, de finantare. Statul roman a refuzat finantarea acestui proiect prin Ministerul Cercetarii, asa ca primit finantare din SUA si alte tari. Nu a costat atat de mult, pentru ca, la noi, in cercetare munca e voluntariat, asa ca s-a cerut finantare pentru activitatea de teren care a durat luni de zile. In rest, fiecare lucreaza pe salariul de mizerie care exista aici”, adauga aceasta, cu tristete.
“Am scris la Ministerul Cercetarii, am intrebat cum e posibil ca un asemenea proiect sa nu primeasca finantare si mi s-a spus ca nu e ministerul implicat, ca asa au decis evaluatorii”, dezvaluie Moldovan.
Dincolo de greutati, descoperirea e colosala.
“Craniul este unic in lume, desi exista oameni fosili mai vechi decat al nostru, dar este un sit unic si in Europa e cel mai vechi om fosil datat direct de pe continent. Pentru Romania a fost cea mai importanta, pentru Europa este extrem de importanta. Cum sa ii spui cuiva ca in Romania nu s-a obtinut finantare? Este aberant!”, isi varsa specialista naduful.
Antropologia mondiala a intrat in fibrilatii, s-a schimbat istoria lumii dupa descoperirea lui Ion, insa cei care au muncit pentru asta nu au primit nimic, nu au fost premiati pentru aceasta activitate. S-au publicat si lucrari stiintifice pe aceasta tema, dar nu au primit premii. Nici de la Academia Romana.
„Nimeni nu a spus un bravo pentru ceea ce s-a facut. In Romania este absolut cumplit. Am vazut cercetarea cu sangele artificial si ca i s-a promis finantare. Il laud pe autorul proiectului pentru modul cum a abordat problema, stiu ca a facut mult tam-tam mediatic, ceea ce a obligat cumva ministerul sa faca ceva. Noi am fost mult mai modesti, pentru ca nici nu ne-am gandit si nu ne-am asteptat ca efectul sa fie de amenintari si nu de sprijin”, remarca cercetatoarea.
Craniul Ion si oasele de animale gasite in vecinatatea lui au fost cercetate 6 ani la Cluj si apoi au fost duse la Bucuresti. Au fost facute mai multe copii, realizate profesionist de o firma americana care au fost expuse si la Muzeul Antipa, dar la Cluj nu a cerut si nu a intrebat nimeni nimic.
“Atat a fost interesul. Avem solicitari la o multime de expozitii la muzee din alte tari, nu in Romania. De cand am facut copiile putem raspunde, nu e o problema, se pot face cantitati nelimitate. Cand a fost expozitie cu piese originale, cu transport securizat s-a putut. Cred ca e o obligatie sa iti expui realizarile”, comenteaza clujeanca problema.
Acum Ion e intr-un seif la Institutul de Speologie din Bucuresti.
“Ar putea fi adus la Cluj, fara discutie, dar numai in cazul in care am avea un spatiu adecvat. Ar trebui sa fie tinut intr-un seif, este un obiect de o importanta foarte mare. Noi nu avem nici spatiile necesare, aceasta este cladirea Universitatii “Babes-Bolyai” (UBB). Acolo s-a dus toata colectia de oase, si ale mamiferelor care au fost scoase in sapatura. Daca am avea spatiul necesar am aduce inapoi toata colectia, pentru ca tine de Cluj. Academia Romana nu a facut cladire pentru institutul nostru”, se necajeste specialista.
Universitatea Oxford a publicat recent o carte despre aceasta descoperire.
“E o chestiune care tine de istoria tarii, nu doar a Clujului. Cred ca este important si din aceste descoperiri au rezultat niste concluzii extrem de importante. Coridorul Dunarii reprezinta o cale de migratie pentru oamenii preistorici. La sarbi se lucreaza pe rupte pentru aceasta. E o zona foarte importanta pentru istoria umanitatii. Mai ales in Europa. S-au mai facut descoperiri si in Anglia, si in Italia, in lume se descopera mereu. E acum pestera unde s-au descoperit doi umanoizi diferiti, unul modern si unul de Neanderthal, o descoperire absolut senzationala. Se tot descopera si se cerceteaza, dar, deocamdata, craniul de la Oase e cel mai vechi om modern fosil datat direct din Europa”, detaliaza Oana Moldovan.
In acest moment, cercetatorii de la institutul clujean lucreaza la proiecte prin care sa obtina fonduri sa mearga mai departe si sa isi sutinem doctoranzii proaspat lasati de statul roman fara burse. Intrebata daca nu a fost tentata sa plece in strainatate, specialista are un raspuns amar:
“In 2007 si 2008 a fost un an bun, am facut laboratoare, am lucrat teribil de mult. Acum, la ce sa mai pleci? E cam tarziu la varsta mea. Imi pare rau. Nu pentru ca nu esti sprijinit, dar chiar e foarte rau sa lucrezi in Romania. Am crezut ca asta este o concluzie din Epoca Ceausescu, dar chiar e rau. Cine are rezultate la noi pleaca afara si lucreaza acolo. Sa lucrezi aici, asa cum o fac eu, 100% in Romania si cu finantare romaneasca este absolut sinistru. Este frustrant”, a conchis cercetatoarea.