Analiza

România, cel mai mare producător de semințe de floarea soarelui din UE, importă zeci de mii de tone de ulei din Bulgaria, Ungaria și Moldova

De ani buni, România este cel mai mare producător de semințe de floarea soarelui din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, țara noastră nu reușește să exploateze la maxim acest avantaj enorm. Ne aflăm în situația ingrată de a importa zeci de mii de tone de ulei de floarea soarelui din țările vecine.

Anul trecut, România a avut o producție totală de aproximativ 3,2 milioane de tone de semințe de floarea soarelui. În 2020, producția a fost de 2,2 milioane de tone, iar în 2019 de 3,5 milioane de tone. Cu aceste valori, țara noastră reușește să fie cel mai mare producător de semințe de floarea soarelui din Uniunea Europeană.

Astfel stând lucrurile, ne-am aștepta să stăm la fel de bine și la producția de ulei de floarea soarelui. Nu este deloc așa. România nu are producători mari de ulei de floarea soarelui, ceea ce face ca materia primă din România să nu poată fi folosită în totalitate aici și ajunge să fie trimisă la export în țările vecine, unde producția de ulei de floarea soarelui este mult mai bună decât la noi. Așa ajunge România să importe ulei produs din materia primă de la noi.

„Atunci când am făcut o analiză în ceea ce privește nevoile agriculturii și industriei alimentare din România s-a văzut foarte clar că începând cu 2016 am intrat într-un deficit al balanței comerciale pentru produsele agroalimentare și dacă ne uităm pe exporturi se vede că exportăm masiv materie primă și importăm hrană procesată cu mare valoare adăugată”, a declarat, pentru Ziar de Cluj, fostul ministru al Agriculturii, clujeanul Adrian Oros.

În România, top trei cei mai mari producători de ulei de floarea soarelui sunt:

  1. Bunge Romania Buzău (asociat unic KONINKLIJKE BUNGE B.V. Olanda, cifră de afaceri aproape 400 milioane euro în 2020, pierderi de 14,5 milioane euro și aproape 550 angajați);
  2. Expur SA Slobozia – deținătorul mărcii Untdelemn de la Bunica (asociat unic Saipol S.A.S. Franța, 237,4 milioane euro cifră de afaceri în 2020, profit peste 3,3 milioane euro și un număr mediu de 443 angajați);
  3. Prutul SA Galați (asociat unic holdingul Eurolila Project SRL București, cifră de afaceri 133,1 milioane euro în 2020, profit net de peste 3,2 milioane euro și un număr mediu de 418 angajați).

Din această situație au de pierdut atât agricultorii cât și consumatorii. Din cauză că România nu reușește să proceseze tot ceea ce produce, agricultorii sunt nevoiți să vândă materia primă la prețuri mici. Consumatorii cumpără uleiuri din import la prețuri mult mai mari decât dacă ar cumpăra din producția internă.

Potrivit datelor oferite de Institutul Național de Statistică la solicitarea Ziar de Cluj, România a importat, în 2020, peste 30 mii de tone de ulei de floarea soarelui în valoare de peste 26 milioane euro.

Țările din care, în 2020, s-au importat cele mai mari cantități sunt următoarele:

  • Ucraina: 7,6 mii tone
  • Bulgaria: 7 mii tone
  • Ungaria: 6,3 mii tone
  • Republica Moldova: 4,9 mii tone
  • Olanda: 3,9 mii tone

În anul 2019, România a importat mult mai puțin decât în 2020, adică peste 17 mii tone ulei de floarea soarelui.

Țările din care țara noastră a importat, în 2019, cele mai mari cantități sunt următoarele:

  • Ungaria: 6,8 mii tone
  • Bulgaria: 5,7 mii tone
  • Olanda: 4,2 mii tone

Fostul ministru al Agriculturii, clujeanul Adrian Oros spune că Ministerul pe care l-a condus are un program prin care, în 2021 și 2022, sunt încurajate investiţiile în procesarea de semințe de floarea soarelui pentru producătorii primari.

„În programul național strategic 2021 – 2027 am prins pentru perioada de tranziție (pentru că sunt doi ani de tranziție: 2021 și 2022), 900 milioane euro sprijin pentru investiții în depozitare și procesare ca să creștem capacitatea în depozitare și procesare. Este important că din acest sprijin de 900 de milioane euro, 750 milioane euro sunt dedicate doar producătorilor primari și doar 150 milioane euro altora. Am observat că dacă dădeam la liber acest sprijin veneau foarte multe firme care au făcut bani în alte domenii, puteau să își facă depozitare și procesare, după care puneau presiune prin preț la producători. Ori dorința noastră este să îi ajutăm pe producătorii primari, altfel tot timpul cei care au depozitarea și procesarea vor zice că dacă nu îmi dai la prețul ăsta, aduc de afară”, a declarat Adrian Oros, pentru Ziar de Cluj.

Cei 750 de milioane sunt împărțiți pe opt sectoare astfel încât să existe o acoperire echilibrată.

Adrian Oros a mai spus că în noul program strategic, care încă nu este finalizat, au fost prinși 800 milioane euro. Practic, în următorii șapte ani există aproape 1,7 miliarde euro pentru depozitare și procesare, mare parte din bani fiind destinați pentru producătorii primari.

Chiar și așa, există posibilitatea ca fermierii să fie mai interesați să vândă la traderi decât să se ocupe și de procesare și producție.

„Efectele nu se vor vedea peste noapte. S-ar putea ca marii agenți economici sau marii fermieri să nu acceseze banii aceștia pentru că pentru unii este mult mai rentabil să producă și să vândă foarte ușor: vinde traderul care are și depozitare și terminale în port, îți dă un preț acceptabil pentru tine ca și fermier și atunci ție, ca fermier îți este mai confortabil să vinzi decât să procesezi”, a conchis Adrian Oros.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *