In vizor

România a prăduit 60 de milioane de lei pe consultanță dintr-un credit luat de la Banca Mondială și s-a ales cu nimic din modernizarea ANAF și aducerea acestei instituții în era IT

Ca să înțelegeți datele pe care le prezentăm mai jos, vă reamintim faptul că proiectul de parteneriat Banca Mondială – ANAF (pentru modernizarea acestei instituții de zapcii care încă mai zac în epoca Abacului și aducerea lor în era IT) costă 91 de milioane de dolari credit. Împrumutul, potrivit contractului inițial, urmează să fie restituit în perioada 2018-2025. Autorităţile române vor plăti câte două tranşe pe an, a câte 7,1% din valoarea principalului, începând cu octombrie 2018, ultima plată urmând să fie efectuată în aprilie 2025, reiese din contractul semnat în mai 2013 de Guvernul României şi oficialii Băncii Mondiale.

Acestea fiind spuse, să intrăm pe fondul problemei. Întrebat marți, la Comisia de Buget-Finanțe a Senatului, despre stadiul de implementare al proiectului de modernizare al ANAF derulat cu Banca Mondială, actualul ministru de Finanțe a relevat dimensiunea hoției și dezastrului pe bani publici:

”Acest program a fost realizat, din păcate, în proporţie de 23,5%, în sensul că s-au cheltuit 23,5% din sumele alocate, în schimb niciun leu pe sistemul IT. Absolut toţi banii, echivalentul a 60 de milioane de lei, au fost cheltuiţi numai pe consultanţă. Am avut discuţii cu reprezentanţii Băncii Mondiale din acest punct de vedere. Ei au sesizat din 2012, în fiecare an, faptul că nu s-au făcut progrese la nivelul sistemului IT şi că ne-am rezumat la a face analize şi consultanţe”, a spus ministrul Mişa.

Deci responsabilii din România au cheltuit 21 milioane de dolari doar pe consultanță și pentru a ne alege cu nimic. Dar cine sunt acești “responsabili” de risipirea cu dispreț a banului public? În primul rând, șefii Fiscului, cu începere din anul în care s-a semnat creditul cu Banca Mondială și până în prezent:

Sorin Blejnar – 6 ianuarie 2009 – 17 aprilie 2012

Șerban Pop – 17 aprilie 2012 – 22 aprilie 2013

Gelu Ștefan Diaconu – 25 aprilie 2013 – 11 februarie 2016

Dragoș Doroș – martie 2016 – ianuarie 2017

Bogdan Stan – 13 ianuarie 2017 – 18 iulie 2017

Mirela Călugăreanu – iulie 2017 – prezent

De mânuță cu miniștrii de Finanțe:

Florin Georgescu – 7 mai 2012 – 21 decembrie 2012

Daniel Chițoiu – 21 decembrie 2012 – 5 martie 2014

Ioana Petrescu – 5 martie 2014 – 14 decembrie 2014

Darius Bogdan Vâlcov – 14 decembrie 2014 – 15 martie 2015

Victor Ponta – 15 martie 2015 – 30 martie 2015 (interimar)

Eugen Teodorovici – 30 martie 2015 – 17 noiembrie 2015

Anca Paliu Dragu – 17 noiembrie 2015 – 4 ianuarie 2017

Viorel Ștefan – 4 ianuarie 2017 – 29 iunie 2017

Ionuț Mișa – iunie 2017 – prezent

A mai precizat Ionuț Mișa ceva:

”Am purtat discuţii cu ei (reprezentanții Băncii Mondiale- n. red) asupra posibilităţii de a continua în această formulă şi, de comun acord, am realizat Centrul Naţional de Informaţii Fiscale. Dânşilor li s-a părut o idee bună că centralizăm toate bazele de date ale ANAF şi punem tot sistemul IT sub o singură umbrelă. Existau 322 de baze de date distincte, multe dintre ele în limbaje de programare diferite şi era neapărat necesar să unificăm întregul sistem IT sub o singură umbrelă cu o viziune şi strategie asupra sistemului IT în următoarea perioadă, atât asupra suportului hard, care este învechit şi din 2005 nu a mai făcut achiziţii ANAF din acest punct vedere, cât şi din punct de vedere al suportului IT. Dorim să evităm orice deplasare a unui contribuabil la orice altă instituţie care poate avea nevoie de o astfel de informaţie”, a precizat ministrul Ionuț Mișa.

Numai că structura a fost înființată cu 2 luni mai târziu decât se angajase Guvernul României, iar cei mai semnificativi pași în sensul unificării bazelor de date și informatizării relației contribuabil – Fisc au orizont de implementare 2020. Apoi, una dintre primele sarcini trasate se referă la elaborarea unei ”strategii unitare de dezvoltare și menținere în funcțiune a Sistemului Informatic al MFP” – adică tot ce s-a lucrat până acum se va reface. Adică s-au aruncat pe Apa Sâmbetei 60 de milioane de lei!

Și nu din buzunarele celor enumerați mai sus, ci din cele ale contribuabilului român. Așa că întrebăm, onor procurorii: cine răspunde pentru cele ”23,5%” bani cheltuiți- mai precis împrumutați de la Banca Mondială- fără utilitate practică?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *