Pentru om, sursa de energie o constituie alimentele. Hrana ar trebui sa contina intr-o proportie adecvata cele doua feluri de substante nutritive, energetice si plastice, de constructie. Cand intre nevoile nutritive ale organismului si alimentele consumate se realizeaza o concordanta perfecta, atunci avem ce se numeste o alimentatie corecta, rationala, echilibrata.
Cercetarile facute in multe tari, pe grupuri de populatie diferite, au aratat ca desi nivelul de cultura sanitara a populatiei a crescut mult, totusi exista inca multi oameni care nu cunosc regulile unei alimentatii rationale, iar cei care le cunosc, de obicei nu prea le aplica.
Unul din factorii principali ai unei alimentatii echilibrate si corecte este crearea conditiilor potrivite pentru ca alimentele consumate sa fie bine digerate apoi perfect asimilate. Consumarea alimentelor cere atentie. Masa este un moment important al zilei si de eficienta ei depind sanatatea si randamentul activitatilor noastre. Trebuie stiut ca toate procesele fiziologice sunt conduse de sistemul nervos. De aceea atitudinea corecta fata de masa si de atmosfera care domneste in timpul ei au o influenta puternica asupra procesului de digestie si de asimilare a hranei. Orice activitate straina mesei franeaza pofta de mancare. Emotiile puternice, oboseala, necazurile, preocuparile, certurile sunt dusmani ai unei bune digestii.
Pofta de mancare depinde si de atmosfera in care se ia masa. Se cunoaste faptul ca pentru stimularea poftei de mancare este important nu numai felul cum se pregateste mancarea, ci si unde si cum se serveste. Hrana trebuie consumata cu atentie si placere. Cititul, muzica data la maximum si discutiile aprinse nu-si au locul la masa. Prezenta familiei la o anumita ora din zi, o fata de masa curate, cateva flori, clinchetul tacamurilor si al farfuriilor excita pofta de mancare. Masa are nevoie de o anumita ambianta linistita, placuta, calda. Ea trebuie sa fie un moment de destindere. Graba la masa are urmari rele.
In procesul digestiei mestecarea hranei este un act mai important decat se crede. La multi oameni, mai ales la cei foarte grabiti, mestecarea se face in ritm repezit si bucati intregi de mancare, abia inmuiate in saliva, trec in esofag si ajung in stomac. Astfel alimentele raman timp mai indelungat in stomac, se digera greu si se asimileaza rau. Dar importanta mestecatului nu se limiteaza numai la maruntirea hranei. Procesul de mestecare stimuleaza secretia sucurilor digestive (gastrice) si miscarile peristaltice ale stomacului si intestinului, care are un rol deosebit de insemnat in digerarea alimentelor. Pentru o buna mestecare este nevoie de o dantura bine ingrijita.
O alta abatere este nerespectarea orelor de servire. Multi oameni nici nu se gandesc ce importanta are ora fixa pentru masa. Organismul se obisnuieste repede cu luarea meselor la orele fixate dinainte. In aceste cazuri, la orele de masa, secretia sucurilor gastrice incepe cu mult inainte. Digestia si asimilarea hranei se fac in conditii optime, organismul se dezvolta normal la copii, iar celor mature le asigura sanatate si putere de munca.
Unii renunta la micul dejun sau il iau la ore diferite. Este o gresala sa depui efortul maxim de munca pe stomacul gol, iar mai tarziu sa-ti supraincarci aparatul digestiv cu cantitati mai mari de alimente, care nici nu pot fi bine digerate. O alimentatie neregulata, haotica tulbura activitatea aromnioasa a organelor digestive, produce in organism dezechilibru si poate genera multe boli.
Se obisnuieste sa se ia masa de trei ori pe zi, gustari intre ele. Ea se va repartiza astfel: dejunul – 30 %, pranzul – 50 % si cina – 20 %. Hrana trebuie sa fie variata si sa cuprinda toate substantele nutritive in proportii potrivite cu nivelul fiecarui organism. Cu cat mai variata este hrana cu atat mai multe substante nutritive, saruri minerale si vitamine va primi organismul. Numai daca se combina produsele de origine animala si vegetala, ratia alimentara poate sa asigure substantele nutritive necesare.
Cand in alimentatie predomina un singur fel de produs, cand felurile de mancare sunt monotone, ca gust si compozitie chimica, se ajunge la rezultate negative nedorite: pierdem pofta de mancare, masa ne plictiseste, uneori ne produce greata, digestia se face greu si asimilarea hranei este redusa. De aceea regimurile exclusiviste nu sunt rationale. Omul trebuie sa foloseasca echilibrat atat produse de origine animala cat si de origine vegetala.
Cantitatea de hrana de care are nevoie omul depinde de varsta, sex, greutate, felul muncii, clima etc. In principiu se recomanda ca hrana sa corespunda cu cheltuiala de energie a organismului.
Regulile pentru o alimentatie corecta si echilibrata sunt simple si se pot rezuma astfel:
– hrana consumata nu trebuie sa depaseasca nevoile organismului. Masura cea mai buna este cumpatarea;
– hrana trebuie sa fie cat mai variata si sa cuprinda produse alimentare de origine animala si vegetala;
– se vor respecta orele de masa si repartizarea rationala pe mese a cantitatilor de mancare;
– masa va fi luata intr-o atmosfera placuta, linistita, calda, de voie buna, care sa contribuie la o digestie si asimilare mai completa a alimentelor.