Presiunea pe care Primăria o pune pe proprietarii clădirilor din centru e tot mai mare, ţinând cont că se apropie ziua în care inspectorii din cadrul Poliţiei Locale îşi vor da cu părerea ce impozit ar trebui să plătească proprietarii clădirilor în 2017, în funcție de felul în care arată imobilele.
În perioada următoare, Primăria își propune să reîmprospăteze centrul municipiului, iar pentru a putea îndeplini acest obiectiv municipalitatea cere sprijinul clujenilor, în vederea realizării unor lucrări de intervenție la imobilele din această zonă. Primăria a realizat o inventariere a clădirilor deteriorate din centrul orașului, identificându-le pe cele care se află într-o stare avansată de degradare.
Cum arată refațadizarea pe hârtie și în declarațiile oficialilor
Primăria subliniază existenţa unei serii de facilităţi pentru realizarea lucrărilor de protejare şi intervenţie la clădirile care necesită refațadizare; proprietarii imobilelor degradate au la dispoziţie două variante prin care pot realiza lucrările de protejare şi intervenţie la clădiri:
a. Lucrările de intervenţie ale proprietarilor imobilelor finanţate din resurse financiare proprii, situaţie în care aceştia au posibilitatea de a beneficia de credit bancar cu garanţie guvernamentală şi dobânda subvenţionată, precum şi acoperirea costurilor privind contravaloarea documentaţiei tehnice şi a 20% sub formă de grant pentru execuţia lucrărilor.
b. Acordarea sprijinului financiar rambursabil de către Consiliul Local, în limita bugetului disponibil, în condiţiile constituirii unei garanţii imobiliare în favoarea administraţiei publice locale. Finanţarea rambursabilă se realizează prin suportarea de către municipiul Cluj-Napoca a contravalorii documentaţiei tehnice, 20% grant pentru execuţie şi 80% sub formă de contribuţie financiară, restituită în 10 ani cu garanţie imobiliară.
Emil Boc a declarat, în mai multe rânduri, că, din 1 Decembrie 2016, schimbă foaia, iar proprietarii clădirilor nerefaţadizate vor plăti impozite cu până la 500% mai mari, în funcţie de gradul de degradare şi dezinteresul proprietarilor. Pentru ca totul să se desfăşoare fără întârzieri, s-a simplificat şi partea birocratică, a autorizărilor lucrărilor.
„Din nou atrag atenţia proprietarilor de clădiri private din municipiul Cluj-Napoca. Există riscul degradării, desprinderii unor elemente de faţadă care pun în pericol viaţa cetăţenilor. Am avut şi în weekend o mică problema, în zona centrală, la o clădire privată. Spun foarte clar, dacă până în 30 noiembrie cei din zona centrală nu demarează lucrările (mă refer aici de la Piaţa Lucian Blaga până în zona Avram Iancu, cu toate străzile adiacente, unde au fost somate peste 3.000 de persoane, proprietari şi coproprietari), după 1 decembrie se va trece la aplicarea pentru anul viitor a impozitului de 500%. Le atrag atenţia că sunt în termenul de a-şi putea procura autorizaţiile şi să facă intervenţiile necesare”, declara Emil Boc.
Cum arată refațadizarea pe teren
Zis și făcut! Proprietarii s-au apucat de refațadizări, însă, după cum am constatat la fața locului, refațadizările se realizează numai de fațadă, întregul program al Primăriei de reîmprospătare a centrului municipiului riscând să se transforme doar într-o spoială ieftină și perisabilă.
Clădirile din centrul municipiului au început în această perioadă să fie zugrăvite, majoritatea doar în exterior, la frontul stradal, gangurile rămânând la fel de insalubre, la fel și fațadele din curțile interioare, deloc de neglijat, dar fiind faptul că în centrul Clujului se practică o adevărată economie de gang, în curțile interioare de pe Eroilor și Memorandumului desfășurându-se numeroase activități economice.
Ziar de Cluj a fotografiat cum se realizează refațadizarea pe Bulevardul Eroilor, unde nici un proprietar nu a început lucrările prin repararea acoperișului. În condițiile în care acoperișurile sunt la fel de vechi și de deteriorate ca și clădirile, scurgerile de apă de pe acoperiș riscă să transforme fațadele „refațadizate”, în scurt timp, în ceea ce au fost înainte de această acțiune a Primăriei, în ziduri inestetice și periculoase pentru trecători.
Pe Eroilor, dacă la stradă a început să fie vopsit gardul, în curțile interioare igrasia continuă să macine pereții clădirilor:
Gangurile de acces prezintă urme grave de deteriorare, o imagine jalnică pentru centrul municipiului:
Balcoanele sunt erodate până la fierul din beton și reprezintă un potențial pericol pentru trecători:
Chiar dacă nu sunt la stradă, dacă zidurile interioare vor rămâne în continuare în stadiul actual de degradare, întreaga acțiune de refațadizare va rămâne doar una de formă, fără fond:
Decât o refațadizare costisitoare și doar de formă, dacă lucrările tot se fac numai de fațadă, poate că o soluție ca cea de mai jos ar fi la fel de utilă și, oricum, mult mai ieftină:
Clădirile care par nou spoite, încă de pe acum arată calitatea și durabilitatea lucrărilor:
Reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca: „Clădire înseamnă toată clădirea”
Ziar de Cluj i-a întrebat pe reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca dacă „refațadizarea” clădirilor presupune doar refacerea frontului stradal sau întreaga clădire, care presupune și laturile din curțile interioare:
„Depinde de clădire, cât e de degradată, dar, de obicei, cam toată se face. E clar că e afectată toată. În hotărâre scrie «clădiri neîngrijite». Clădire însemnând toată clădirea!”, au explicat aceștia.
Arhitectul Șerban Țigănaș explică modul în care ar trebui realizată o refațadizare temeinică a clădirilor
Ziar de Cluj a cerut și opinia arhitectului Șerban Țigănaș în privința refațadizărilor, întrebându-l dacă clădirile din centrul Clujului trebuie renovate în întregime sau doar la stradă:
„Bineînțeles că trebuie în profunzime, dacă poți. Evident că ar fi mai bine profund decât doar spre stradă. Sigur că ar fi important să se refacă întreaga clădire, numai că aici e greu de spus, eu nu am datele să spun dacă mecanismele economice, financiare, creditele care se dau, toate lucrurile acestea ar fi posibile. Bineînțeles că ar fi bine.
Ar trebui găsite niște modalități prin care proprietarii, indiferent că sunt publici sau privați, să trebuiască să își realizeze un fond de economii pe circa 25-30 de ani, care să permită, în momentul în care a trecut acest ciclu, pentru că orice clădire trebuie renovată circa o dată la 30 de ani, să existe resursele. Și, atunci, toată lumea își trece acest fond în buget și economisește, sigur, cu un produs bancar avantajos, și, când vine vremea reabilitării, pot face mai mult decât fațada. Dar, aceasta este o chestiune cu care ar trebui să-și pună mintea mai mult și cei care se ocupă de legislația în construcții și zona financiar-bancară, ar trebui introdusă în cultura noastră această economisire pentru reabilitarea profundă a construcțiilor. Și, bineînțeles, nu numai cele din Centru, care se văd și ne interesează și ies în poze turistice! Toate clădirile trec prin chinurile acestea ale nevoii de a găsi la un moment dat fonduri și, dacă nu ai făcut 20-30 de ani economie, e mult mai greu să suporți șocul unei renovări.
Fațada e prea puțin și chiar ajungi să vezi că pe afară e proaspăt renovat și înăuntru e deteriorat. Normal că nu ajunge! E logic, e firesc! Normal că trebuie mai mult. Dar, trebuie găsit și un mecanism economico-financiar, legislativ, care să ducă la așa ceva. O construcție colectivă e o entitate indivizibilă. Trebuie să participe toți la acoperiș, nu numai cei pe care îi plouă când se sparge acoperișul, nu numai cei de la fațadă, dacă există o curte, nu numai cei care intră prin gang, dacă există un gang ș.a.m.d. Temeinic, trebuie renovată întreaga clădire. Probabil că mai trebuie să învățăm ceva și să mai treacă un timp, dar într-acolo trebuie să ne îndreptăm. Echitatea rezultă din împărțirea tuturor problemelor, de la fundație, până la acoperiș, de la fațadă, până la instalații, împreună trebuie toți, nu numai cei direct afectați sau direct în contact cu o zonă a construcției. Fără îndoială, fațada la stradă e a tuturor! Asta și juridic este așa cum spun eu, există aceste părți comune, nu există noțiunea de fațadă doar în dreptul ferestrei mele!”, a explicat Șerban Țigănaș.
Rămâne de urmărit, pe termen mediu, cum se va desfășura refațadizarea din centrul orașului, dacă proprietarii de clădiri vor face doar o simplă spoială la stradă, cât să scape de majorările de impozit, sau dacă se va realiza o renovare de ansamblu a clădirilor, de natură a da, cu adevărat, o nouă față Clujului.