Toți parveniții și ciocoii post-decembriști ai României au devenit boernași ”cu blazon”. Zice neterminatul despre partidul de urmași de activiști, turnători ai fostei Securități, devalizatori, urmași de securiști (toată voma ceaușismului, nu că ceilalți ar fi mai grozavi):
”Pot să vă spun un singur lucru, PNL este un partid cu blazon, este un partid istoric, care este obligat să aibă candidat la prezidenţiale”.
Partidul acela istoric, penibilule, nu are nicio legătură cu devalizatorul Dinu ”Puturiciu” Patriciu, turnătorii Bălăceanu Stolnici, Ionescu Quintus, Paleologu, Amadeo Lăzărescu, Mona Muscă, cu șoldurile de vădană ale lui Tăriceanu, fost manechin, plod de fost turnător la Securitate, cu chitara lui Lucovid Orban (pe care-l lingeai cu zel în cur, pe când era președinte), fiu de maior al Securității anilor 50, cea care a distrus fibra morală și intelectuală a României prin crime, torturi, deportări, delațiuni și violuri, cu piticii morali gen Boc (și alții care se pregăteau să devină activiști ai PCR), plagiatorii ordinari Bode și Sebâlba Ciucă, asistatele mintal ajunse ministru din partea acestui partid șamd. Ce blazon aveți voi, măi: Ochiul și Timpanul?
Care e istoricul noului Partid Național de Limbrici? Pușcăriașul Bogdan Olteanu, fost nepoțel al cunoscutei activiste comuniste Ghizela Wass, trimisă în 1945 să-i ”salveze” pe bucureșteni de sub influența tărănistului Iuliu Maniu și a lui Dinu Brătianu, președintele de atunci al Partidului Național Liberal?
Dan Motreanu, crescut de un fost ofițer de Securitate, (transferat de la Orăștie, la Deva) și despre care fostul secretar general al PNL a recunoscut doar că a fost ofițer în armata, trimis apoi la Ministerul de Interne, unde se ocupa cu „pregătirea fizică”?
Acesta este adevăratul blazon al Partidului Național de Limbrici de după 90: TRĂDAREA idealurilor și intereselor românilor în scopul îmbogățirii personale, mimând democrație, cel pe care-l duceți la vedere și în ziua de azi cu două alianțe cu PSD care includ multiple tentative de lovitură de stat:
Încă din 1990, Patriciu și Tăriceanu și-au propus o alianță cu FSN-ul lui Petre Roman, omul lui Iliescu. Prima tentativă nu a avut finalitate așa că, în iulie 1990 (nici nu se uscase prea bine sângele împrăștiat de târnăcoapele minerilor lui Iliescu pe străzile Bucureștilor), Patriciu, împreună cu Tăriceanu, Cataramă și Horia Rusu au smuls o aripă din PNL (așa-zisa “aripă tânără”) și au lipit-o, în aprilie 1991, la guvernarea Roman. Atunci s-a semnat “Carta pentru Reformă și Democrație”, iar Dinu Costache Patriciu a devenit ministrul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului.
După mineriada din septembrie 1991 care a dus la căderea guvernului Roman, în octombrie 1991, “PNL”-ul lui Patriciu participă la Guvernare cu FSN (ca partid politic), girând politic chiar guvernul de criză format de Iliescu sub conducerea lui Theodor Stolojan (Don Costache a avut în Guvernul Stolojan 3 miniștri și 7 sub-secretari de stat: Dan Constantinescu ca ministru al Industriilor, Mircea Ionescu Quintus ca ministru al Justiției, George Danielescu ca ministru al Economiei și Finanțelor – aceștia, împreună cu Cataramă, vor pune bazele viitoarei țepe numită “afacerea SAFI” -, Dan Radu Rușanu, precum și alți viitori petroliberali de bine).
Liberalii cu funcții de subsecretar de stat au fost păstrați de Ion Iliescu în guvern chiar și după intrarea acestui “PNL” în “opoziție” în 1992 (până în 1994, când au fost scoși din ministere la protestele PUNR cu care PDSR a format “Patrulaterul Roșu”).
Nu este de mirare că, în 1996, Dinu Patriciu era inclus, pentru prima dată, de agenția Reuters într-un top al „Noilor îmbogățiți din România” care au făcut rapid avere după evenimentele din decembrie 1989. De altfel, este și anul în care, zice Patriciu, a intrat în afaceri cu petrol. Dar prima dată numele său este asociat cu afaceri de combustibil în octombrie 1995, când agenția Mediafax preciza că „specialiștii IGP cercetează legalitatea contractului de vânzare-cumpărare a unui cargo, tranzacție în care sunt implicați liderii PL-’93, Dinu Patriciu și Raymond Luca”. Cei doi, preciza sursa citată, au fost cercetați pentru evaziune fiscală, dar nu au fost condamnați.
Mize ale anului 2004 au fost modernizarea României, reforma justiției, proiectele pe termen lung (inclusiv intrarea României în Uniunea Europeană). Cine s-a opus, din răsputeri, acestor mize? Iliescu și Patriciu. Amândoi se lamentau prin mass media despre cât de nepregătită este România pentru a adera și recomandau amânarea acestei decizii. Aici sunt ”blazoanele” voastre!
Nepregătită era doar clica voastră de turnători, informatori și plozi de securiști și alți dealizatori ai economiei naționale, plozi de directorași de combinate căpușate și dezafectate. Clica voastră de parveniți.
Dar clica s-a pregătit și s-a întărit. Din 2004 au dat lovituri temeinice la temelia statului de drept culminând cu alianța PSD (Plagiatorul Mitoman) – PNL (Căcărău) din 2012 și cea dintre PSD (Gogoșerie Ciolacu) – PNL (Sebâlba Ciucă) din 2022.
Sunteți doar un partid de TRĂDĂTORI și atât!