Raportul privind statul de drept în Uniunea Europeană (UE) este un document anual emis de către Comisia Europeană, care evaluează respectarea principiilor statului de drept în statele membre ale UE. Acest raport analizează diverse aspecte legate de funcționarea sistemului judiciar, independența justiției, lupta împotriva corupției, libertatea presei și alte elemente relevante pentru statul de drept într-o societate democratică.
- Procesul de elaborare a raportului implică colectarea de informații de la diverse surse, inclusiv de la instituțiile naționale, organizații neguvernamentale, experți independenți și alte entități relevante. Comisia Europeană evaluează apoi informațiile colectate și le prezintă într-un raport, care poate conține o analiză detaliată a situației statului de drept în fiecare stat membru.
Deficitul tot mai mare de magistrați generează îngrijorări serioase, se arată în raportul anual al Uniunii Europene privind statul de drept obținut de Politico. În ce privește combaterea corupției, raportul notează că ”România a continuat să mențină o evoluție pozitivă palmares în combaterea corupției, inclusiv în ceea ce privește cazurile la nivel înalt”.
Cele mai mari probleme sunt semnalate la capitolul presă. Aici raportul atrage atenția că România se află, alături de Ungaria, Polonia și Bulgaria, în categoria țărilor cu ”risc foarte ridicat” în ce privește concentrarea presei. În raport se mai arată că deși reformarea serviciilor publice de media sunt în curs în mai multe țări, în România nu au fost luate măsuri de îmbunătățire pentru a asigura independența editorială a acestor servicii.
- De la raportul din 2022 privind statul de drept, Cehia, Lituania și Irlanda au urmat alte state membre și au adoptat dispoziții pentru a spori independența autorităților media sau extind competențele autorităților pentru a acoperi noi domenii. Un proces de restructurare este în curs de desfășurare sau în pregătire în Estonia, Spania și Suedia. Persistă preocupări în ceea ce privește eficacitatea sau independența funcțională a autorităților de reglementare în practică în mai multe state membre. Unele dintre aceste preocupări se referă la garanțiile insuficiente împotriva influenței politice nejustificate asupra procesului de numire sau asupra funcționării autorităților de reglementare, cum este cazul în Ungaria, Slovenia și Polonia. În Grecia și România, resursele continuă să fie insuficiente pentru ca autoritățile să își îndeplinească pe deplin sarcinile
- Concentrarea presei își păstrează nivelul de ”risc ridicat” în întreaga UE, în timp ce domeniul independenței politice rămâne în mare parte neschimbat, cu un risc mediu. În clasamentul general din acest an, pluralismul mass-mediei este clasificat ca fiind la ”risc ridicat” în cinci state membre și la ”risc foarte ridicat” în patru state membre. În ordinea crescătoare a riscului, Croația, Cipru, Grecia, Slovenia și Malta sunt considerate ”risc ridicat”, în timp ce Bulgaria, Polonia, România și Ungaria sunt considerate țări cu ”risc foarte ridicat”. Pluralismul mediatic Monitor îndeamnă la prudență în orice comparație între clasamentele sale și cele publicate de alți indici (cum ar fi Indexul mondial al libertății presei realizat de Reporteri fără frontiere), având în vedere metodologiile diferite utilizate, indicatorii și domeniul de aplicare.
- Reformele sunt în curs de discuție în Cipru, Irlanda și Suedia. Cu toate acestea, în România, Malta, Polonia și Ungaria nu au fost luate măsuri de îmbunătățire a guvernanței independente și a independenței editoriale a serviciilor publice de media.