Multe dintre județele țării rămân fără tineri. Aceasta se datorează unei rate scăzute a natalității, creșterii vârstei pentru educație, precum și unei migrații masive. Datele sunt îngrijorătoare în acest sens, iar în cadrul unui raport al Institutului Național de Statistică (INS) se arată că până în anul 2060 populația cu vârstă preșcolară și școlară va scădea cu peste 50%. Astfel, în lipsa unor mecanisme specifice ale statului privind stabilirea și instituirea unor programe pentru stimularea natalității, populația țării va înregistra o creștere a numărului de persoane vârstnice și o scădere dramatică a populației tinere. Județul Cluj se situează pe locul 2 în cadrul acestui clasament nedorit, iar numai între anii 2011-2018, populația tânără, cuprinsă în segmentul de vârstă 0-23 ani, a scăzut cu -11,7%.
Până în 2060 în numai puțin de 19 județe din cele 42 ale României populaţia de vârstă preşcolară şi şcolară va scădea cu peste 50% față de anul de referință, 2015, potrivit unui document publicat de Institutul Național de Statistică în 2016. Iar aceasta în condițiile în care din 2011 până în 2015 acest segment de populație, cu vârsta între 0 și 23 de ani, a pierdut 6,1%, adică 328.738 de persoane.
Raportul INS poate fi consultat aici.
În datele INS se arată că față de anul 2011, în 2018 pierderea la nivelul acestei populații este deja de 8,3%.
Concret, la 1 ianuarie 2018 aveam cu 445.814 persoane mai puțin în grupa de vârstă 0-23 de ani față de anul 2011, momentul Recensământului populației.
Aceasta înseamnă că populația studiată scade cu o medie de 63 de mii de persoane pe an.
Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Bucureşti (-11,8%) şi în judeţele Cluj (-11,7%) şi Timiş (-11,0%), iar cele mai mici în judeţele Suceava (-2,4%), Neamţ (-2,2%) şi Vaslui (-1,8%), potrivit raportului INS.
Una dintre ipoteze ar putea consta în faptul că în Cluj numărul populației a crescut, dar sunt foarte mulți tineri, studenți, care nu au reușit fie să întemeieze o familie, fie să facă un copil.
Și din București, și din Cluj, au plecat mulți din cei care puteau să aibă copii.
Este interesant de văzut această situație pe vârste, poate că între o anumită categorie de vârstă (de exemplu 0-5 ani) numărul nu a scăzut atât de dramatic.
O analiză pe segmente mai restrânse de vârstă ar putea să nu fie lipsită de surprize: dacă luăm categoria 0-5 ani sau 0-10 ani, probabil că numărul copiilor e în scădere.
Dar pe un segment de 0-25 ani, atunci pot intra cei a căror părinți au părăsit Clujul și n-au făcut copii. Dar, în general, într-un oraș precum Cluj-Napoca ori București, se întâmplă că oamenii se căsătoresc la o vârstă mai înaintată.
Iar una dintre explicații ar putea consta în faptul că interesul pentru continuarea studiilor a crescut considerabil, astfel încât întemeierea unei familii ori nașterea unui copil este amânată către o vârstă mai târzie, în jur de 35 de ani.
Cauzele acestei scăderi sunt, în primul rând scăderea naturală a populaţiei rezidente și în al doilea rând creşterea migraţiei externe, notează studiul. Toate judeţele au înregistrat la nivelul anului 2015 reducerea populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară cu excepţia judeţului Ilfov. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Bucureşti (-11,8%) şi în judeţele Cluj (-11,7%) şi Timiş (-11,0%), iar cele mai mici în judeţele Suceava (-2,4%), Neamţ (-2,2%) şi Vaslui (-1,8%), conform INS.
Populația rezidentă de 0-23 de ani din anul 2015 și proiectată pe județe, în anii 2030 și 2060 (varianta mediană)
Specialiștii INS au luat în calcul trei scenarii de proiecție: unul optimist, în care în toată țara populația școlară scade cu doar 864 de mii de persoane, altul median în care populația luată în calcul scade cu 2,1 milioane de persoane și un scenariu pesimist, cu o diferență de 2,5 milioane de locuitori în 2060 față de 2015.
În scenariul median, scăderea va fi de 41,9% per total.
Prin urmare, într-un scenariu median (nu ne referim la cel pesimist, nici la cel optimist), județul Cluj va înregistra o scădere a populației 0-23 după cum urmează:
2015 – 163874
2030 – 162474
2060 – 109699
Aceasta înseamnă o scădere de 54175 de persoane ori în procente aceasta înseamnă -33,1% în anul 2060 față de anul 2015.
Una dintre cauzele însemnate ale pierderii populației tinere se referă, de altfel, și la modul în care instituțiile de învățământ superior reușesc să rețină forța de muncă, adică să o pregătească și să ofere resurse umane bine pregătite pe domenii de specialitate.
Cel puțin la nivelul județului Cluj a fost elaborată o Strategie de Dezvoltare pentru anii 2014-2020. Aici, unul dintre factorii strategici cheie se referă la Universitate:
O ipoteză ce poate fi înaintată în acest sens se referă la faptul că programele implementate de municipalitate, prin intermediul instituțiilor de învățământ superior și în colaborare cu mediul de afaceri, nu funcționează conform pronosticului inițial.
Astfel, chiar dacă pentru o anumită perioadă de timp (un timp determinat de încheierea studiilor) municipiul Cluj-Napoca reușește să rețină populația tânără, în schimb, pe o durată mai îndelungată de timp, continuitatea pe piața muncii poate fi întreruptă din cauza costurilor aflate în creștere, precum și a migrației. O altă cauză este reprezentată de lipsa de continuitate între domeniul de studiu urmat și domeniul de activitate propriu-zis.