In vizor

Când laşi banii publici pe mâna politicienilor, să nu te miri că averea judeţului se duce de râpă. Profituri zero, datorii şi spectrul falimentului – așa arată bilanțul unor societăți și regii din subordinea CJ Cluj

Sunt acele regii în care se mulge banul public anual în beneficiul salariilor lipitorilor de afişe ai celor care câştigă alegerile. Şi pentru ca nu cumva aceşti lipitori de afişe să nu rămână fără sinecură, acolo se pompează, anual, milioane de lei din banii publici în proiecte falimentare.

Societatea Pază și Protecție SRL, Centrul Agro Transilvania SA, Univers T, Drumuri și Poduri Cluj SA, Tetarom SA şi Compania de Apă Someș – nu au reușit, în primele șase luni ale anului 2018 să atingă profitul realizat de Aeroportul Internațional Avram Iancu Clu-Napoca (care raportează în perioada ianuarie-iunie, un profit de peste 2,6 milioane de euro). Deşi Aeroportul merge foarte bine, Alin Tişe, preşedintele CJ Cluj, aflat acum în duşmănie cu David Ciceo, directorul general al regiei, ţine să ne arate că el consideră că judeţul este propria sa moşie, iar banii publici un împrumut ce, cu generozitate, îl lasă la dispoziţia populimii. Motiv pentru care, Consiliului Județean nu a alocat nici un ban aeroportului în acest an. Banii au fost redirecţionaţi către proiectele falimentare ale amiciţiilor de moment ale preşedintelui CJ.

De exemplu: „Drumurile și Podurile” Județene SA sunt pe calea insolvenţei (ajung acolo, fix la fel cum au ajuns Cluj Arena SA şi Clujana SA, fără ca procurorii din Republica Autonomă Cluj să emită vreun sughiţ pe această temă). Pe primele șase luni, DRDP a reuşit din nou performanţa profitului zero. Din munca prestată în 6 luni pe drumurile judeţului – cele care apar periodic ca asfaltate în comunicate triumfaliste -, băieţii şi fetele lui Platon au realizat venituri de 13,4 milioane lei, din care au performat cheltuieli de 17,9 milioane lei şi au raportat pierderi de peste 4,5 milioane lei. Deci: ZERO cu un MINUS de peste 9 milioane de lei.

Acum realizăm de ce s-a hărnicit Tişe să pompeze, acum câteva luni, 8 milioane de lei în famelica DRDP, nu? Iar cireaşa de pe tortul dărniciei CJ Cluj cu faliţii săi vine peste câteva zile, când în şedinţa ordinară de Ziua Morţilor, se vor mai pompa nişte bani în conturile acestei de neresuscitat Regii.

În moarte clinică sunt încă de pe vremea când era preşedinte al CJ Cluj Mihai Seplecan şi cei de la societatea de Pază și Protecție. INSOLVENŢĂ scrie pe această societate încă din 2014-2015, dar nu se vrea îngroparea moartei afaceri atâta vreme cât poate mulţumi portofelul încă unui lipitor de afişe din PNL Cluj.

“Datoria scadentă către ANAF a fost de 1.489.637 lei. Personalul a fost redus la maxim, în prezent fiind un număr de 6 persoane. Cheltuielile sunt mai mari decât veniturile, deși s-au redus la minim cheltuielile societății. S-a reușit încheierea de noi contracte de pază și anume contractul pentru Tetarom IV și pentru Castelul Răscruci, Centrul Agro Transilvania și Colegiul Național Pedagogic Gheorghe Lazăr. Am încercat să reducem la minim cheltuielile societății cu furnizorii, așa încât am redus factura curentă de la Orange cu 40%. Anul acesta nu s-a reziliat niciun contract de prestări servicii pază”, se arată în raportul societății.

Societatea de Pază și Protecție SRL și-a calculat un profitul brut pentru anul 2018 de 1.000 de lei și cheltuieli de 3 milioane de lei. De Ziua Morţilor vor primi şi ei 1000 de lei rectificare, cât să li se proptrească scutecul şi să apuce primăvara.

Trist este faptul că sub înţeleapta conducere a lui Tişe până şi regii care păreau că o duc bine, precum Univers T, au ajuns să o ia în freza solvabilităţii. Potrivit raportului semestrial al Consiliului de Administrație de la Univers T, “numărul de camere a scăzut în 2018 față de 2017 cu 419 unități, iar numărul de clienți a scăzut cu 859 de persoane. Gradul de ocupare pe semestrul I al camerelor în anul 2018 a fost de 68,30%, iar în anul 2017 a fost de 72,29%”.

Având o pondere de 45,6% cheltuieli cu personalul (salarii şi, mai ales, salarii pentru sinecuri) şi de numai 37,10% cheltuieli materiale şi pentru servicii, nu este de mirarare că jumătatea anului a surprins Univers T cu un profit de 600 de mii de lei. La venituri totale de 4,2 milioane lei, s-au făcut cheltuieli de 3,6 milioane lei.

Agro Transilvania Cluj SA a avut venituri de 2 milioane lei, cheltuieli de 1,5 milioane lei și un profit de 400.000 de lei – dar zic că au avut cheltuit pe investiții și lucrări gen: sistem de supraveghere video, echipament de măturat stradal (or fi urmat şi cursul de curăţenie la bordură al inutilului city-manager Gheorghe Şurubaru?), precum și lucrări de întreținere, igienizare a clădirilor și revizii la utilaje.

Cei de la Tetarom sunt majoritar pesedişti uitaţi în funcţii de când nici ei nu mai se ştiu. Fiind la putere pe plan naţional, nu şi-au publicat indicatorii economico-financiari realizați, raportul menționând doar că “la finalul perioadei raportate atât spațiile de închiriat, cât și terenurile date în superficie sunt ocupate în totalitate”. Aşa că ne mulţumim să consemnăm faptul că, la începutul anului, Tetarom SA a calculat că va obține un profit de 2,3 milioane lei. La fel şi cei de la Compania de Apă Someș SA, care şi-au calculat un profit de 10,8 milioane de lei. Despre care poate vom afla, poate nu vom afla, dacă a fost realizat.

În contrapartidă, oaia neagră a judeţului (din punctul de vedere al amiciţiilor lui Alin Tişe), Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj, a reușit, în jumătate de an, un profit de peste 2,6 milioane de euro (12.289.479 lei). Bănuim că doar ca să-i facă în ciudă ciudosului preşedinte.

“Creșterea veniturilor proprii în primul semestru al anului 2018 față de primul semestru al anului 2017 rezultă în principal din creșterea numărului de pasageri cu un procent de aproximativ 5%, prin creșterea numărului destinațiilor regulate la 45 (interne și internaționale) față de 44 de destinații operate în primul semestru al anului 2017. În semestrul I al anului 2018 comparativ cu semestrul I al anului 2017, de pe Aeroportul Internațional Cluj au fost deschise 5 rute noi (Frankfurt, Timișoara, Viena, Atena, Monastir). Pe lângă destinațiile noi au fost introduse și frecvențe suplimentare pentru Tel Aviv (Israel) de la 2 la 3 frecvențe pe săptămână. Datoriile ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an sunt în sumă de 38.272.445 lei, iar datoriile ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an sunt în sumă de 63.460.197 lei. Subvențiile pentru investiții sunt în valoare de 298.887.737 lei, reprezentând subvenții pentru investiții aferente anilor precedenți. În primul semestru al anului 2018, Consiliul Județean Cluj nu a alocat nicio sumă aeroportului”, se arată în raportul citat.

Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj a estimat pentru acest an un profit brut de 18.434.770 lei. Bănuim că de aceea a şi fost pedepsită această Regie şi nu a primit banii necesari investiţiilor precum exproprierile terenurilor necesare prelungirii pistei până la 3.500 de metri sau în vederea realizării documentaţiei cadastrale pentru devierea Someşului.

Ce atâta investiţie din moment ce dorinţa intimă a domnului Goe de la CJ este aceea de a închide Regia?

Recent, un document semnat de Alin Tișe și alți funcționari din cadrul Consiliului Județean Cluj a fost înregistrat la Autoritatea Aeronautică Română cu informații absolut șocante, cea mai tare fiind aceea că în orice moment pe noua pistă de aterizare/decolare, investiție inaugurată în 2013, care a costat 40 de milioane de euro, se pot produce catastrofe aeriene, care s-ar solda cu zeci sau sute de morți.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *